SONDAJ DE OPINIE. Ce spun clujenii despre avantajele de a fi locuitor al județului, despre prețurile caselor, birocrație și corupție + Cu ce sunt mulțumiți

În Planul de Amenajare Teritorială a Județului (PATJ) Cluj, document care poate fi consultat pe site-ul consiliului județean până la sfârșitul lunii noiembrie, există o secțiune care se referă la sondarea opiniei publice referitoare la unele teme importante pentru populația județului.

1.005

persoane din 79 de localități ale județului Cluj au fost chestionate.

Au fost intervievate 1.005 persoane rezidente în județul Cluj de mai mult de 6 luni (cel mult din iunie 2019). Chestionarele au fost culese din 79 de localități din cele 81 de pe raza județului Cluj.

Chestionarul a fost realizat cu sprijinul Băncii Mondiale și a fost structurat pe 9 arii tematice, la care s-au adăugat și întrebările socio-demografice și de ponderare.

Prețurile locuințelor și terenurilor îi nemulțumesc cel mai mult pe clujeni

La întrebarea din capitolul „Strategie. Percepție. Valori”, „Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă <foarte nemulțumit?, 5 înseamnă <indiferent>, iar 10 înseamnă <foarte mulțumit>, cât de satisfăcut sunteți de următoarele aspecte ale calității vieții în județul Cluj?”, „calitatea infrastructurilor IT&C (internet, telefon)” i-a mulțumit pe cei mai mulți dintre cei intervievați (7,44), apoi „nivelul investițiilor realizate până în prezent de administrația publică locală” (7,35) și „calitatea și diversitatea vieții culturale în județ” (7,34).

„Prețurile locuințelor și terenurilor” îi nemulțumesc cel mai mult pe clujenii intervievați (5,97), urmate de „calitatea legăturilor și infrastructurilor de transport” (6,34) și de „salariile existente” (6,57).

Traficul, iarăși traficul. Și prețurile mari

Dintre cele mai importante 3 puncte slabe (factori de blocaj) cu care se confruntă județul Cluj, „traficul aglomerat” a fost identificat pe primul loc de respondenții din Zona Metropolitană Cluj (ZMC), conurbația Dej-Gherla și conurbația Turda-Câmpia Turzii. Peste 50% dintre intervievați au ales acest punct drept factorul de blocaj cel mai dăunător. La Huedin „lipsa forței de muncă” a fost identificat cel mai slab punct, pe locul următor fiind „traficul aglomerat” la doar 7 zecimi. „Prețurile mari”, cu 40,7%, și lipsa forței de muncă (39,0 %) sunt celelalte puncte slabe din ZMC.

Birocrația și corupția, reduse

La întrebarea din capitolul „Dezvoltare economică”, „Ce anume credeți că poate oferi județul Cluj investitorilor care ar dori să-și deschidă o afacere aici?”, 72,2% dintre respondenți au răspuns „Infrastructuri de afaceri/spații adecvate, cu utilitățile necesare (parcuri industriale, clădiri de birouri etc., conectate la rețelele de apă, canal).

Un segment de 49,8% a spus că județul Cluj este „o piață de desfacere în județ apropierea de alte piețe de desfacere”.

Respondenții au apreciat la acest capitol că în județul Cluj, două dintre metehnele binecunoscute românilor sunt la un nivel foarte mic: 8,8% au spus că „birocrația și corupția sunt reduse”.

Traficul aglomerat, cuiul lui Pepelea

Tot la acest capitol, la întrebarea „În opinia dumneavoastră, când vine vorba de dezvoltare economică, care sunt cele mai importante 3 puncte slabe (factori de blocaj) cu care credeți că se confruntă în prezent județul Cluj?”, 55,6% dintre respondenți au spus „traficul aglomerat”, 40,6% „lipsa forței de muncă”, iar 37,1 % „infrastructura rutieră deteriorată”.

Cea mai mare nemulțumire de la „Infrastructuri”

La capitolul „Infrastructuri teritoriale”, respondenții au avut de răspuns la 10 întrebări legate de infrastructura județului Cluj. Punctajul cu nota 1 este pentru „complet nemulțumit”, iar cu 10 – „foarte mulțumit”.

„Calitatea drumurilor/șoselelor din zona dvs.” a fost cea mai mare nemulțumire pentru respondenți: 5,79. Apoi lipsa pistelor de biciclete/trotinete – 5,80. „Prețul pe care îl plătiți pentru apa de la robinet” și „Prețul biletelor pentru transportul în comun interurban” – 5,98. „Orarul mijloacelor microbuzelor/autobuzelor interurbane” a atins cel mai ridicat punctaj din lista celor 10 întrebări – 7,04.

Avantajele de a locui în județul Cluj

La capitolul „Populație. Social”, cei intervievați au avut de răspuns la întrebarea „Care credeți că sunt principalele 3 avantaje de a fi locuitor al județului Cluj?”. „Un loc de muncă bine plătit” – 39,7%, „O calitate a vieții mai bună (locuințe, infrastructura, mediu) – 37,1% și „Calitatea bună a educației (servicii educaționale de calitate pentru mine sau familie)”- 31,7% au fost răspunsurile care au atins cele mai ridicate procente.

Clujenii nu se mută din localitatea lor de domiciliu

La întrebarea „Intenționați, în următorii 5 ani să plecați din localitatea actuală de domiciliu într-o altă localitate din județul Cluj?”, 95,2% dintre respondenți au spus „nu”, iar 4,98 % dintre ei și-au exprimat dorința de se muta. Din acest mic segment, 41% s-ar muta în Cluj-Napoca, 17% în Luna și 7% în Baciu. Doar 1% (din acel segment de 4,98 %) s-ar muta în Huedin sau la Turda.

Cele mai valoroase obiective culturale din județ

La capitolul „Patrimoniul cultural”, una dintre întrebări a fost asta: „Care sunt, în opinia Dvs., cele mai valoroase două obiective culturale din județulCluj?”. Cele mai multe persoane (89) din totalul celor intervievate (1.005) au numit Teatrul Național Cluj-Napoca, 82 – Castelul Bannfy, 67 – Salina Turda, 63 – Parcul Central, 50 – Casa Matia Corvin. Parcul Rozelor Cluj-Napoca și Festivalul Gastronomic au întrunit cele mai puține voturi din această listă: 10, respectiv 9 persoane.

Citește și acest articol care îți spune despre cele trei scenarii de dezvoltare ale județului Cluj pe 2020-2030: RAPORT. Județul Cluj va fi regiunea din România cu cel mai ridicat nivel al calității vieții și cea mai atractivă destinație pentru talente, antreprenori și investitori

Document aflat în consultare publică pe site-ul CJ Cluj

Sondajul de opinie și rezultatele lui prezentate aici de către Media9 fac parte din secțiunile dezvoltate în cadrul Planului de Amenajarea Teritorială a județului Cluj (PATJ) 2020 – 2030, cu sprijinul Băncii Mondiale.

Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie – decembrie 2019 pe un eșantion de 1.005 persoane rezidente în județul Cluj. Marja de eroare este de +/-3% pentru un interval de încredere de 95% la nivel județean și de +/-5% la nivel de zonă.

În total, pentru cercetarea PATJ Cluj, au fost elaborate 11 studii de fundamentare pentru a prezenta situația existentă în diferite domenii.

Pe baza acestor studii, a fost elaborată o sinteză care prezintă principalele aspecte din fiecare sector, subliniind cele mai importante aspecte pozitive și negative la nivelul județului Cluj.

Documentația privind raportul „PATJ Cluj” este postată pe site-ul cj cluj și poate fi consultată până în 23 noiembrie.

Ședinţa de dezbatere publică a alternativei finale pentru „Strategia de dezvoltare teritorială a judeţului Cluj” va avea loc în data de 23.11.2022, ora 16:00, la sediul Consiliului Județean Cluj, în vederea obţinerii avizului de mediu .

Informaţiile privind alternativa finală a planului menţionat, inclusiv Raportul de mediu pot fi consultate la sediul APM Cluj, Cluj-Napoca, strada Dorobanţilor, nr. 99, judeţul Cluj în zilele de luni- vineri, între orele 9:00-14:00.

Sursa foto: Consiliul Județean Cluj – Grafice din raportul PATJ Cluj