Și totuși… Cum ar putea fi finanțată centura metropolitană a Clujului din PNRR + O idee: obligațiuni municipale

Proiectul centurii metropolitane a Clujului avansează spre acordul integrat de mediu. Studiul de fezabilitate este finalizat, documentele vor ajunge în curând pe masa guvernului.

6

miliarde și 77 de milioane de lei costă centura, după calculele proiectanților. Asta înseamnă peste 1,2 miliarde de euro, banii de dezvoltare ai Clujului pe vreo șase ani.

Clujul a avut neșansa ca proiectul să fie scos din PNRR, dar șansa ca el să fie nominalizat pe lista finanțată prin Programul operațional de transport, din exercițiul financiar 2021-2027 al Comisiei europene.

Deputatul Viorel Băltărețu, de la USR, a afirmat, într-o emisiune la TVR Cluj, că există totuși posibilitatea ca șoseaua să primească bani din PNRR. Cu condiția cinică să nu se absoară bani din acest plan în alte regiuni ale țării.

“Centura ar putea să beneficieze de fonduri suficient de multe. Din păcate pentru alte zone, și din păcate pentru români, proiectele din Moldova stagnează. E cazul autostrăzilor A7 și A8. (…) S-ar putea să discutăm în 2023 de sume pe care statul român nu este capabil să le absoarbă. Putem să ne gândim la includerea centurii în PNRR, dacă alte proiecte nu vor ajunge la maturitatea investiției. Autoritățile se mișcă foarte greu, voi bate la ușile agențiilor și ministerelor care să se avizeze mai repede proiectele Clujului”, a spus Băltărețu.

Politicianul a venit și cu o idee pentru Primărie: emiterea de obligațiuni municipale. Adică până la sosirea banilor europeni, Clujul să se împrumute de la cetățeni și companii.

“În România nu am văzut, dar în străinătate se practică. Eu am în gând să propun prin consilierii noștri locali varianta obligațiunilor municipale. Clujul este totuși un oraș cu oameni bogați, Primăria ar putea să atragă bani de la cetățeni sau de la alte entități. Clujul este campion la soluții inovatoare, cred că putem atrage bani și în felul acesta și să finanțăm centura. Dacă ai încredere în Primărie, eu cred poți să investești. Până la urmă sunt două direcții: statul român este solvabil, apoi investiția se face în viitorul Clujului”, a subliniat Viorel Băltărețu.

Ideea obligațiunilor nu este respinsă din start de puterea din Consiliul local. Consilierul PNL Florin Gliga a recunoscut că este o propunere care poate fi luată în calcul.

“Acest proiect este propus în lista pentru Programul operațional de transport, exercițiul bugetar 2021-2027, astfel că o componentă importantă va fi acoperită din această sursă. Cât privește finanțarea pentru municipiu, orice sursă care poate fi atrasă este importantă, orice sursă eficientă în ceea ce privește costurile de accesare. Avem însă aceste limitări legale în ceea ce privește gradul de îndatorare, gradul de expunere raportat la veniturile proprii ale fiecărui UAT, deci nu vorbim doar de municipiu. O astfel de inițiativă ar trebui să aibă susținere de la nivel național, pentru că nu vorbim de un obiectiv doar de importanță locală”, a explicat Florin Gliga, la TVR Cluj.

Centura ar urma să aibă 101,08 kilometri de asfalt, din care 42 sunt de drum expres, iar restul – bretele și drumuri de legătură. Partea de centură ar urma să fie finanțată național, dar costul drumurilor de legătură cade în sarcina autorităților locale.