Și la tine rămâne mizerie după mașina de gunoi? Țintele ratate de Cluj-Napoca

Clujul continuă să aibă probleme de salubritate, iar municipalitatea nu reușește să ia măsuri ferme de stopare a acestora. Clujenii sesizează, acuză şi speră ca, în cele din urmă, operatorii de salubritate să-şi onoreze obligaţiile contractuale. Sunt probleme cu colectarea selectivă, dar până acolo există nemulțumiri și de la felul în care se ridică deșeurile.

Rămâne mizerie după mașina de gunoi

Vă dăm exemplu câteva sesizări primite de Media9. În septembrie 2020, a rămas o mizerie de nedescris pe str. Mehedinți nr. 1-3, Plopilor nr. 40, Dorobanților, nr. 90-96 și de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, nr. 128. Similar, pe str. Fagului nr. 55 – 57 nu se ridică zilnic deșeurile menajere şi nici sortate pe fracţii,  iar după 3-4 zile, situația poate genera riscuri de creare a unor focare de infecție, având în vedere că zona, deşi cu pretenţii, arată a ghetou. Dacă treceți printr-o asemenea situație, scrieți-ne pe media9ro@gmail.com.

Dacă ne întrebăm cum de au permis autorităţile locale această stare de fapt, este suspect și faptul că, pe sectorul vest, societatea Rosal Grup a prestat prin prelungirea succesivă vreme de 10 ani a contractului iniţial încheiat cu Primăria Cluj, în timp ce în sectorul estic, operatorul Bantner şi-a desfășurat activitatea în urma unui contract adjudecat. În aceste condiții, sunt greu de crezut afirmațiile media ale edilului Emil Boc prin care s-a arătat nemulțumit de prestația Rosal. Cel puțin în trecut se cunoștea faptul că era prieten cu Silviu Prigoană.

Pentru ca reţeta eşecului să fie completă, anul trecut nu au fost atinse ţintele de colectare selectivă stabilite în art. 17 şi anexa 7 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, actualizată prin OUG 74/2018, ceea ce constituie un risc ridicat privind declanşarea procedurilor de infringement împotriva României în anul 2021.

Clujul nu și-a îndeplinit în 2020 obiectivul anual de reducere a cantităţilor de deşeuri municipale eliminate prin depozitare, care a fost de 60% din deşeurile generate, conform OUG 196/2005 privind fondul pentru mediu. Aşadar, va exista şi un impact financiar prin achitarea unei contribuţii la Fondul de Mediu în cuantum de 50 lei/tonă pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual şi cantitatea efectiv încredinţată spre reciclare şi alte forme de valorificare.

„Voi verifica exact care este situația, dar noi am asigurat cadrul de infrastructură ca să ne atingem țintele. E clar că e loc de mai bine. S-au făcut pași importanți în direcția aceasta, de exemplu am amplasat 50 de containere noi pentru metal, hârtie, pentru colectare separat fracția uscată de cea umedă, pe lângă punctele gospodărești.  Clujul stă bine la toți indicatorii, ne dorim ca în 2021 să atingem un nivel mult mai ridicat printr-un parteneriat cu firmele de salubritate și prin repsectarea tot mai serioasă de către cetățeni a regulilor de colectare a deșeurilor”, a spus primarul Emil Boc, la Realitatea FM.

Întârzieri în proiectul punctelor gospodărești

Mai mult decât atât, există şi întârzieri în implementarea proiectelor “Amplasare platforme subterane pentru colectarea deşeurilor menajere în municipiul Cluj-Napoca” şi „Puncte gospodăreşti modulare supraterane“. Iar situația este generată chiar de Primărie. De exemplu, în luna octombrie au fost depuse 21 de solicitări la Direcţia Patrimoniul Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii pentru obţinerea în regim de urgenţă a acordului municipiului şi a cărţii funciare pentru tot atâtea amplasamente de colectare selectivă subterane, dar acestea au fost soluţionate greoi. Abia la final de decembrie au fost autorizate câteva.

Iată situația punctelor gospodărești pentru colectare selectivă, potrivit raportului primarului Emil Boc: din cele aproape 1.000 sunt finalizate, într-o formă sau alta, 179. În anul 2020 au fost predate 46 de platforme subterane, astfel că în prezent există 132 astfel de platforme funcţionale. De asemenea, au fost amplasate 27 supraterane, din construcţie metalică, iar numărul lor total a ajuns la 47.

Și încă un aspect: operatorii de salubritate stradală, de data aceasta, execută lucrări și în weekend-uri, care însă nu sunt verificate de nimeni, iar Primăria plătește „în orb”. Că așa e: privatul poate lucra sâmbăta și duminica, dar cu bugetarii e mai greu.