Și aici Clujul e pe primul loc. A atras 466 de milioane de euro

Cluj-Napoca se află pe primul loc în țară într-un clasament al municipiilor care au atras cei mai mulți bani din Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu suma de 466 de milioane de euro. Clujul este urmat de municipiile Iași (422 mil. euro), Timișoara (386 mil. euro), Galați (357 mil. euro), Brașov (346 mil. euro), Constanța (325 mil. euro) și Oradea (315 mil. euro).

Potrivit datelor Ministerului Investiţiilor din Fondurilor Europene (MIPE), până la data de 15 aprilie 2024 cele mai mari finanţări din PNRR le-au primit:

1. CFR S.A. – 2,89 miliarde de euro;
2. CNAIR – 2,72 miliarde de euro;
3. Autoritatea pentru Digitalizarea României – 612 milioane de euro;
4. Municipiul Cluj-Napoca – 466 de milioane de euro.

Potrivit economica.net, primăriile de sector din Bucureşti care au cele mai mari finanţări din PNRR până la 15 aprilie 2024 sunt următoarele:

• Sectorul 4 – peste 260 de milioane de euro;
• Sectorul 1 – peste 146 de milioane de euro;
• Sectorul 3 – peste 112 milioane de euro;
• Sectorul 6 – 84 de milioane de euro;
• Sectorul 2 – peste 78 de milioane de euro;
• Sectorul 5 – peste 63 de milioane de euro.

Cluj-Napoca – proiecte în valoare totală de 466 de milioane de euro:

• asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele de știință/cabinetele școlare;
• asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale pentru unitățile de învățământ;
• echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic;
• echiparea laboratoarelor informatice din școlile de educație și formare profesională (EFP);
• înființarea, echiparea și operaționalizarea a 90 de servicii complementare pentru grupurile defavorizate;
• dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în Cluj-Napoca;
• construirea, echiparea și operaționalizarea a 110 creșe;
• centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane;
• construirea unor insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor la nivel local;
• înființarea unor centre de colectare cu aport voluntar;
• instituirea unui fond care să finanțeze lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a fondului construit existent;
• asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice;
• înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public (achiziția de vehicule nepoluante);
• asigurarea infrastructurii pentru transportul verde – ITS/alte infrastructuri TIC.