Se mută aeroportul? Alin Tișe, despre zgomotul produs de aeronave: „Discuția de fond este în ce măsură Clujul menține acest aeroport în această locație”

Articolul scris recent de Media9 despre zgomotul produs de aeronavele care decolează de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a suscitat un interes enorm.

Aici e articolul despre care vorbim: Zgomotul care îi exasperează pe clujeni: „Vă rugăm să ne apărați în fața acestei agresiuni!”

Textul a plecat de la reclamația unui clujean exasperat de faptul că zgomotul produs de avioane, mai ales la decolare, este peste limita maximă admisă de lege. Simion Moraru, cel care a postat reclamația pe platforma MyCluj a primăriei, a spus că locuiește în zona aeroportului și că a măsurat zgomotul produs cu sonometrul, iar 95% din decolări produc un zgomot între 68-87dB. Mai mult decât ar fi permis de lege. Domnul Moraru a spus că vorbește în numele său și al altor nemulțumiți care locuiesc pe 11 străzi aflate sub culoarul de zbor.

45

de decibeli ar fi limita maximă pentru zborurile de noapte și 55 de decibeli pe zi, însă aici e vorba de o medie a zborurilor.

În cele trei zile de la apariție, articolul a avut peste 35.000 de citiri. Unele persoane au postat răspunsuri pe pagina Media9, care au întărit reclamația lui Simion Moraru. Alți clujeni au spus că aeroportul a fost construit în 1932, cu mult-mult înainte ca municipiul Cluj-Napoca să aibă dezvoltarea de acum.

Iar oamenii care și-au construit o casă ori și-au cumpărat un apartament în zonă ar fi trebuit să știe la ce neplăceri se înhamă. Și să și le asume. Sigur, când vorbești despre un subiect atât de delicat, adevărul trebuie să fie undeva la mijloc.

Ce spune Alin Tișe

Media9 a discutat cu președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe, pe care l-a întrebat despre această situație. Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj-Napoca se află în subordinea CJ Cluj.

Media9 l-a informat pe șeful deliberativului județean despre reclamațiile clujenilor vizavi de zgomotul produs de aeronave, despre traseele de zbor deasupra Clujului și l-a întrebat ce posibilități sunt, și dacă sunt, pentru remedierea situației.

Tișe susține că administrația locală nu poate interveni; pe de altă parte, în mari orașe ale lumii, nu se decolează peste noapte. De exemplu, la Schiphol, Amsterdam, nu se mișcă nimic între 23 și 8. Interesant este că președintele CJ crede că ar putea exista o discuție despre mutarea aeroportului. Tema a fost aprig tratată și în dezbaterile Băncii mondiale, odată cu realizarea planului de amenajare a teritoriului județean.

Știați că, în 2017, aeroportul și-a asumat un plan de acțiune, depus la Agenția pentru protecția mediului, pentru reducerea zgomotului? În el se arată că doar 10% din trafic se va desfășura pe timp de noapte. Credeți că se respectă? Dar despre asta cu alt prilej.

Tișe: O situație pe cât de complicată, pe atât de simplă

„Ăsta este un subiect vechi. De peste zece ani. Avem romane la consiliu. Situația este, pe cât de complicată, pe atât de simplă. Și-anume: dacă ne dorim să avem aeroportul acolo unde este astăzi el, noi (CJ Cluj – n.r.) nu putem influența în niciun fel modul de aterizare și de decolare a aeronavelor, întrucât nu decidem noi asta.

Decizia este luată de ROMATSA, cu turnul de control și cu pilotul aeronavei. Ei stabilesc care este traiectoria și cea mai bună modalitate de aterizare. Deci, competența le aparțin ROMATSA și pilotului aeronavei dacă aterizează dinspre Apahida sau dinspre oraș. La fel și cum și cu decolarea pe care tot pilotul o decide dacă merge spre Cluj ori înspre Apahida.

Pilotul este suveran, el decide aterizarea și decolarea. Așadar, nici Primăria Cluj-Napoca, nici noi, Consiliul Județean, nici aeroportul, nu pot decide în locul lor cum aterizează și cum decolează. Noi nu putem interveni nici la programul de zbor.

Toate acestea sunt legate de un context european, și nu doar de un program al nostru intern. Nu putem spune noi, autoritate județeană: <Nu zburați decât după ora 7 dimineața>. Discuția de fond este în ce măsură Clujul menține acest aeroport în această locație. Dacă-l menține.

Și dacă decizi să nu-l mai menții, faci unul nou, dar unde îl faci? Asta e o discuție care astăzi nu există în spațiul public. Nimeni nu discută despre asta. Totuși, în contextul dezvoltării orașului, a extinderii cartierelor, e o discuție dacă peste câțiva ani aeroportul nu va fi în interiorul unui cartier.

Practic, dacă aeroportul e acolo unde e el acum, trebuie să ne asumăm niște lucruri, iar noi, ca administrație locală sau județeană nu putem influența modul în care o aeronavă decolează sau aterizează pe aeroportul din Cluj. Trebuie spus oamenilor direct asta.

Noi avem romane întregi la CJ, de vreo 10 sau 20 de ani. Cu cât a crescut numărul de zboruri, cu atât mai multe au fost și reclamațiile. S-au făcut reclamații, s-a revenit, s-au făcut din nou reclamații, iar s-a revenit… Ba au încercat să zboare mai jos, ba mai sus, dar în esență tot acolo am ajuns. Asta e realitatea.

Când ai un aeroport care este deja componenta orașului, e un disconfort, mai ales pentru cei care locuiesc în zonă. De aici e decizia strategică ce faci pe viitor”, a declarat, pentru Media9, președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

Zgomotul, cercetat la primărie

În 2019, administrația locală a elaborat un „Plan de acțiune pentru diminuarea zgomotului în municipiul Cluj-Napoca”. Analiza s-a referit strict la o sinteză a cartării zgomotului în cartierele Clujului, dar numai pentru traficul rutier, traficul feroviar (tramvai) și la traficul industrial. În această analiză, n-au fost luate în calcul zgomotele produse de zborurile aeronvelor și nici cele produse de trenurile CFR.

Rezultatele cercetărilor publicate în iunie 2019 arată care sunt zonele din Cluj unde au fost evidențiate zgomote foarte mari, dar și „zonele liniștite”. Ele arată că în 80 de zone ale Clujului, piețe, străzi, bulevarde, se înregistrează valori ale zgomotului admis de 70-75 de decibeli pe durata zilei.

Explicația: „Nivelul de zgomot ridicat din traficul rutier se datorează în primul rând numărului mare de vehicule”.

Pe de altă parte, au fost cercetate în acest referat și „zonele liniștite” ale Clujului, în principal parcuri, păduri, cimitire. Nici acestea nu pot fi considerate, totuși, „zone liniștite”. Iată care au fost concluziile expertizei:

„În cadrul elaborării hărţilor strategice de zgomot au fost analizate din punct de vedere al posibilităţii declarării ca zone liniştite, următoarele parcuri cu o suprafaţă mai mare de 4,5 hectare:

• Parcul Micro II – Detunata – 70.963 mp
• Parcul Cetăţuia – 47.400 mp
• Parcul Iuliu Haţieganu – 48.600 mp
• Parcul Feroviarilor – 50.000 mp
• Cimitirul Central – 249000 mp
• Cimitirul Israelit – 45.200 mp
• Pădurea Făget – peste 45.000 mp
• Grădina Botanică – 116.500 mp

În urma modelării s-a constatat că şi după aplicarea măsurilor este depăşit nivelul limită de zgomot (55 dB) pentru sursa trafic rutier în cazul parcurilor, pentru zonele situate de-a lungul arterelor de circulaţie limitrofe. Prin urmare, acestea nu pot fi declarate ca zone liniştite în integralitatea lor fără implementarea unor măsuri suplimentare care să conducă la reducerea traficului rutier pe arterele limitrofe. Totuşi, în interiorul parcurilor pot fi stabilite nişte areale care îndeplinesc condiţiile pentru a putea fi declarate ca zone liniştite”, se arată în raport.

Rezultatele expertizei pot fi citite AICI.

Scurt istoric al aeroportului din Cluj

Aeroportul din Cluj a fost fondat la 1 aprilie 1932 de către Ministerul Român al Industriei și Comerțului.

Până atunci, zborurile erau făcute pe aeroportul militar Someșeni, fondat de Serviciul Național de Navigație Aeriană (SNNA) în 1928. Serviciul a fost înființat de Ministerul Român de Război pentru a opera o linie de transport aerian între Cluj și București. Primul avion folosit a fost un model Farman-Goliath, un avion cu 2 motoare și 10 locuri, construit de către Farman Aviation Works.

La numai un an de la deschiderea Aeroportului din Cluj, în 1933, de aici a fost făcut primul zbor internațional, operat de Liniile aeriene cehe CSA, pe ruta Praga – Cluj – București.

Au urmat rute noi, cum ar fi cea a Aeroflot pe ruta Moscova – Cluj – Praga, din 15 noiembrie 1935, iar avioanele folosite erau McDonnell Douglas model DC-2 cu 2 motoare și 14 locuri.

În afara cursei spre București se mai zbura și spre Satu-Mare, dar și pe ruta Cernăuți – Cluj – Arad, cu avioane Lockheed L-10 Electra (cu 10 locuri) și Havilland Dragon Rapide.

Din 1934,  aeroportul clujean a cunoscut și o creștere a numărului de angajați, de la 6 la 16, în 1939, an în care a fost inaugurat și terminalul de pasageri.

Aeroportul din Cluj în 1939

Aeroportul din Cluj a cunoscut o perioadă de modernizări, după anii 1960, iar nouă ani mai târziu a fost dat în folosință noul terminal de pasageri.

Anii ’90 au adus alte investiții. Din 1996, pe aeroportul din Cluj au început să fie operate și transporturi cargo internaționale. Pista a fost lungită, iar în 2013, a fost dată în folosință nouă cale de rulare a avioanelor în lungime de 2100 de metri.

Citește restul istoriei aeroportului AICI.