Se face! Proiectul centurii ocolitoare a municipiului Dej a fost avizat de urbaniști

Autor  Tudor Știrbu   în       2 years în urmã  

Membrii Comisiei de urbanism au avizat favorabil, în ședința de marți, 29 noiembrie, de la Consiliul Județean Cluj proiectul care prevede construirea (mini)centurii ocolitoare a municipiului Dej. 

În ședința CTATU de marți, singurul punct al ordinii de zi a fost elaborarea „PUZ Înființarea unui coridor de mobilitate urbană, auto, velo și pietonal, prin realizarea unei străzi de legătură între străzile 1 Mai și Bistriței din municipiul Dej, județul Cluj”.

 

Minicentura Dejului va avea o lungime de 1.690 metri liniari; vor fi realizate 3 poduri (peste Someș, peste canalul de evacuare a zonei inundabile și peste calea ferată Magistrala 412 Apahida – Baia Mare), precum și un podeț.

În ședință au fost prezenți, pe lângă specialiștii în urbanism, arhitectul șef al municipiului Dej, Laszlo Szervaczius, și reprezentanta proiectantului, Valentina Turcu.

De ce are nevoie Dejul de o centură ocolitoare

În prezent, toată circulația spre și dinspre Cluj-Napoca, Baia Mare și Bistrița se desfășoară pe strada Libertății, iar trecerea peste râul Someș se face pe singurul pod existent.

Este un proiect important pentru traficul din municipiul nostru, mai ales în ceea ce privește legăturile cu Bistrița și Baia Mare. În prezent, tot traficul care vine de la Bistrița sau merge înspre Bistrița ori de la Baia Mare și înspre Baia Mare trece prin municipiul Dej. Se creează inconveniente foarte mari, cozi și blocaje în circulație. De aceea am încercat o soluție de a scurta cumva acest drum și de a găsi o legătură înspre Bistrița, în mod special, și și de acolo spre Baia Mare. Zona pe care am propus-o noi este pe malul Someșului, paralelă cu calea ferată, pornește de lângă gară și va ieși în drumul care duce spre Bistrița. Dorim să implementăm acest proiect. Această minicentură e foarte importantă pentru noi”. 

Laszlo Szervaczius, arhitectul șef al municipiului Dej. 

Valentina Turcu, proiectantul lucrării, le-a explicat membrilor CTATU că proiectul vizează realizarea unui coridor de mobilitate urbană, auto, velo și pietonal prin realizarea unei străzi de legătură între străzile 1 Mai și Bistritei.

Valentina Turcu le-a arătat pe planșă urbaniștilor traseul viitoarei centuri a Dejului, arătând că aceasta va pleca de lângă strada 1 Mai, va traversa Someșul, va merge paralel cu calea ferată, dar în afara zonei ei de protecție, apoi va traversa un canal deversor, va trece peste calea ferată prin intermediul unui pasaj superior, iar la final va ieși pe strada Bistriței.

Traversăm (cu proiectul – n.r.) patru UTR-uri, două zone de intravilan și una de extravilan. Racordurile cu cele două străzi, 1 Mai și Bistriței, la nord, se fac prin două sensuri giratorii. Am făcut în așa fel încât orice pilon/construcție să nu afecteze zona de protecție a căii ferate. Am făcut toate studiile necesare pentru acest proiect, studiul geotehnic și hidrologic, am stabilit cota la care trebuie ridicat acest traseu pentru a fi peste cota de inundație. S-au adoptat soluții tehnice astfel încât, în afară de coridorul principal, să existe drumuri secundare, drumuri colectoare, pentru parcelele aflate între Someș și acest traseu”, a explicat proiectantul lucrării.

Datele tehnice ale coridorului de mobilitate urbană, auto, velo și pietonal

  • carosabil – 7 metri;

  • pista velo – 2 metri;

  • un metru de spațiu verde între carosabil și pista velo;

  • trotuar – un metru și jumătate;

  • drumuri colectoare de 5 metri.

Valentina Turcu a mai spus că au fost identificate toate proprietățile de pe traseul centurii, cele private vor trece în domeniul public, altele sunt deja în domeniul public, iar cele aferente CFR vor fi închiriate sau vor intra în administrarea Primăriei Dej.

Ce prevede memoriul tehnic 

  • se propune reglementarea zonei din punct de vedere urbanistic;
  • suprafața terenurilor aflate în zona studiată este de 17,9729 ha;
  • terenurile se află parțial în intravilanul municipiului Dej (13,6754 ha), iar în extravilan – 4,2975 ha;
  • suprafața totală a coridorului este de 11,2935 ha, din care în intravilan – 8,9243 ha;
  • terenurile aferente coridorului se vor parcela;
  • pentru suprafațele care se află în domeniul privat al persoanelor fizice, se propune trecerea lor în domeniul public al municipiului Dej.

Realizarea unui nou coridor de circulație, precum și un al doilea pod peste Someș sunt imperios necesare, având implicații deosebite în dezvoltarea zonei, descongestionarea traficului și asigurarea fluxului și accesului la servicii esențiale ale populației”.

memoriul tehnic justificativ al proiectului care vizează construirea centurii ocolitoare a Dejului

Arhitectul șef al județului a cerut un singur UTR

Arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, a avut o singură obiecție și i-a cerut proiectantului să realizeze un singur UTR pentru această lucrare, în caz contrar neputându-se realiza investiția. În proiectul prezentat în  sunt 4 UTR-uri separate.

UTR este unitate teritorială de referință – subdiviziune urbanistică a teritoriului unității administrativ-teritoriale, delimitată pe limite cadastrale.

Proiectul a trecut cu șapte voturi și merge mai departe în următoarea etapă.

Documentația a fost realizată de s.c. G & T CREATOR s.r.l. din Dej.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.