„Scorul obținut de Sabin Sărmaș nu e doar un vot anti-Boc, ci și un vot-sancțiune la adresa USR”

Într-un interviu acordat site-ului Media9, fostul senator din partea USR Mihai Goțiu vorbește despre rezultatele voturilor obținute de această formațiune politică atât la nivel local, cât și național. Goțiu spune că va avea discuții cu noua conducere a USR și, în funcție de rezultate, nu exclude să candideze ca independent la alegerile pentru Parlamentul României de la finalul acestui an. „S-ar putea ca în toamnă să fie prima campanie în care Mihai Goțiu va contracandida și USR-ul, nu doar celelalte partide”, a declarat fostul senator USR.

Media9: Cum ai perceput rezultatele alegerilor pentru USR atât la nivel local, cât și național?

Mihai Goțiu: Sunt două aspecte. Primul este negativ, legat de faptul că atât AUR, cât și Șoșoacă ajung în Parlamentul European și împreună au aproape 20%. Latura pozitivă este mesajul transmis de o anumită parte a electoratului, care pe de-o parte a acordat credit unor candidați independenți, atât la europarlamentare, cât și în alegerile locale. Electoratul a transmis mesajul ăsta care arată că e nevoie de o mișcare politică nouă dacă USR nu se reformează. Pe de altă parte, rezultatul pe care l-a luat USR, de 8,6 % la europarlamentare, cu tot cu PMP și Forța Dreptei, și cu independenții Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe, respectiv REPER, ar fi de 17-18 % în total, iar împreună ar putea crea un echilibru la ce s-a întâmplat pe partea de extremă dreaptă.

Crezi în reformarea USR?

Dacă nu credeam, mi-aș fi dat demult demisia. Realist vorbind, chiar cinic, mă așteptam la un eșec al USR, care să primească o sancțiune din partea cetățenilor, după tot ce s-a întâmplat în interiorul USR, după crearea alianței total împotriva firii (Alianța Dreapta Unită – n.r.), cu PMP-ul care a reprezentat în ultimii ani valori total diferite față de cele promovate de USR. Însă nu m-am gândit la un scor atât de mic. Mă gândeam la un scor de 10-12%, nici într-un caz sub 9%. Adică față de 8 europarlamentari cât a avut USR – PLUS în 2019, am ajuns la doi europarlamentari în 2024, pentru că al treilea s-a dus la PMP.

Cum ai perceput scorul pe care USR l-a luat la Cluj?

Pe partea de alegeri locale, dar și europarlementare, eu îl văd ca o sancțiune a electoratului. Dacă la Consiliul Local și la Consiliul Județean, scorul s-a păstrat, ba un pic a crescut față de alegerile precedente, la europarlamentare a fost dezastruos. Pe de altă parte, la votul pentru Primăria Cluj-Napoca, mie îmi este foarte clar că Sabin Sărmaș (care a candidat ca independent – n.r.) a cumulat voturile-sancțiune atât împotriva lui Emil Boc, cât și cele împotriva USR. (…) Dacă rezultatele de acum, de la europarlamentare, de pe județul Cluj, s-ar distribui pentru Parlamentul României, atunci USR ar avea unul sau cel mult doi parlamentari, iar voturile strânse de REPER, Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe, separat, s-ar redistribui altor partide (în acest mandat, USR Cluj a avut 4 parlamentari, 3 deputați + un senator). Într-o alianță ori sub aceeași umbrelă, votanții din zona civic-reformatoare care acum, la europarlamentare, s-au împărțit între USR, REPER, Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe, ar putea trimite cel puțin patru parlamentari sau chiar 5 ori 6, pe fondul recâștigării încrederii cetățenilor.

E un eșec cât a realizat USR Cluj în aceste alegeri?

Evident că este un eșec, când ai 11% la europarlamentare, după ce ai avut aproape 32% în 2019. În plus, e o sancțiune clară a cetățenilor prin votul de la primărie (din partea USR/ADU a candidat deputatul Viorel Băltărețu, care a luat 5,8 % din totalul voturilor exprimate – n.r.). Încă o dată spun, scorul obținut de Sabin Sărmaș nu e doar un vot anti-Boc, ci și un vot-sancțiune la adresa USR, care în mod normal ar fi trebuit să dea un candidat care să obțină cel puțin 20% dacă nu mai mult. Ce să mai vorbim la Consiliul Județean, unde cu alianța asta „formidabilă” cu PMP și Forța Dreptei nici măcar n-am avut candidat (la CJ Cluj a candidat Adrian Oros, din partea Forța Dreptei, care a obținut în jur de 17% – n.r.).

N-ai fost interesat să candidezi la alegerile locale din 9 iunie?

Asta a fost prima campanie în care nu m-am implicat la Cluj din motive personale, în primul rând. Pe de altă parte, voiam să văd care e rezultatul fără o implicare directă a mea, pentru că de fiecare dată când am făcut-o, mi s-a reproșat că ori a fost prea puțin, ori s-a minimalizat implicarea mea. Deci, e prima campanie în care nu m-am implicat…

Ce vei face mai departe? Te gândești să candidezi ca independent la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului?

Eu am intrat în politică pentru niște cauze în care cred. Sunt foarte cunoscute în special cele legate de Roșia Montană, păduri, ape și altele din domeniul mediului, dar și în zona educației și cercetării, chiar dacă acestea au fost, poate, mai puțin vizibile publicului larg. În ultimii 4 ani, aceste acțiuni nu s-au văzut în activitatea USR. Chiar dacă partidul a mai rămas cu această componentă verde, ea a fost lipsită de eficiență și mai puțin percepută ca atare și de către cetățeni. Legi pe care le-am depus în legislatura 2016-2020, cum e cea a spațiilor verzi, sunt în continuare blocate, chiar dacă, în momentul în care USR a făcut parte din majoritatea de guvernare ar fi putut trece într-una, maximum două săptămâni. Noul Cod Silvic e deja întârziat cu mai mult de un an, în ciuda presiunii civice și a celei de la nivel european, și chiar dacă a trecut de Senat, îl așteaptă o viață grea la Camera Deputaților, unde lobby-ul drujbelor e mult mai puternic.  Da, pentru aceste cauze, din domeniul mediului și al educației, mă gândesc la o candidatură pentru Parlament, dar rămâne de văzut în ce condiții și cum evoluează lucrurile.

Adică nu excluzi să candidezi din partea USR, dar și ca independent dacă nu se materializează discuțiile din partid?

Nu exclud nici USR, nici independent, dar nici o eventuală mișcare nouă, verde, în jurul voturilor primite de Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe, ambii cu o agendă verde foarte clară. Prima variantă rămâne USR. Vom vedea dacă în luna asta se va reforma sau nu. Dacă nu, a doua variantă, ținând cont de mesajul transmis de oameni, este o candidatură independentă. Nu mi-aș dori să se ajungă la varianta asta, pentru că e clar că există un risc de divizare a voturilor, dar nici nu mai pot să stau deoparte încă 4 ani și să văd cum cauzele de mediu sunt trecute pe plan secund pe agenda publică, nu doar în USR. Voi vedea dacă, în această perioadă, conducerea locală a USR și cea națională sunt dispuse să discute cu cei care au plecat din USR ori care au rămas în USR dar au fost izolați. Să discute cu ei cel puțin la nivelul la care au discutat cu cei din PMP și Forța Dreptei.

Concluzionând, asta înseamnă că te gândești să candidezi pentru Parlament și dacă e vorba de USR, și dacă e o altă variantă?

Sunt două lucruri care aștept să se întâmple. Și mă voi implica pentru asta. Voi discuta cu cei care vor veni la conducerea USR și ce perspective oferă. Cel puțin, în momentul de față, pare că va fi Elena Lasconi. Vreau să văd care sunt ideile după aceste discuții, inclusiv cu cei din filiala locală. Și foarte important, voi discuta cu oamenii din zona civică care, în 2020, au încercat să mă convingă să candidez ca independent. Atunci, din cauza pandemiei și a restricțiilor, nu era permisă o campanie electorală propriu-zisă, am declinat acea ofertă și am continuat să activez în rândurile USR și a societății civile. Concluzionând: dacă merg pe o variantă independentă pentru că nu există o reformare a USR în mod real, s-ar putea ca în toamnă să fie prima campanie în care Mihai Goțiu va contracandida și USR-ul, nu doar celelalte partide.

Mihai Goțiu, scurt CV 

Mihai Goțiu (49 de ani), jurnalist și scriitor, a fost, în perioada 2016 – 2020, senator în Parlamentul României din partea USR Cluj. Activitatea lui parlamentară a fost marcată, preponderent, de acțiuni care vizează protecția mediului. În prezent, Mihai Goțiu trăiește la Cluj și este membru simplu în USR, continuându-și activitatea civică în domeniul protecției mediului. De asemenea, în 2020 a început o cercetare doctorală cu tema „Jurnalism și comunicare de mediu în era digitală”, la UBB Cluj (ajunsă în faza pregătirii susținerii), inițiind și primele cursuri la nivel universitar din România în aceste domenii (de specializare în jurnalism, respectiv comunicare de mediu), la UBB Cluj și Universitatea București. Are o fetiță, Stela, de 4 ani și jumătate.

Care au fost rezultatele obținute de USR la alegerile din 9 iunie

• Viorel Băltărețu (care a candidat la Primăria Cluj-Napoca din partea Alianței Dreapta Unită – USR+PMP+Forța Dreptei) s-a plasat abia pe locul patru, cu 5,84% (7.123 voturi). Emil Boc (PNL) a câștigat postul de primar cu 42,53% (51.860 voturi), urmat de Sabin Sărmaș (independent) – 29,37% (35.811 voturi) și Olah Emese (UDMR) – 9,44% (11.515 voturi). După alegeri, deputatul Viorel Băltărețu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al filialei locale USR Cluj-Napoca, dar a rămas „bătut” în cuie în postul de prim-vicepreședinte al organizației județene.
• La Consiliul Județean, USR Cluj n-a avut un candidat propriu. Cel care a candidat din partea ADU, Adrian Oros, s-a clasat pe locul 2, cu un procent de 17,2 % (51.700 voturi). Pe primul loc s-a clasat Alin Tișe (PNL) cu 40,06% (120.436 voturi).
• La alegerile pentru CL Cluj-Napoca, ADU a obținut cinci locuri de consilieri locali (tot atâtea locuri cât a obținut USR – PLUS în 2020, dar fără să fie în alianță cu alte partide). LA CJ Cluj, ADU a obținut cinci posturi de consilieri județeni, cu posibilitatea de a mai primi un loc după redistribuire. În 2020, USR – PLUS a obținut tot cinci locuri de consilieri județeni.
• La alegerile pentru europarlamentare din 2019, USR – PLUS a obținut 31,9 % din voturi (adică 119.302 voturi). Comparativ, alianța ADU (din care a făcut parte USR) a obținut la Cluj în 2024, la aceleași alegeri, 10,7% (cu 83.127 de voturi mai puțin).

Foto: Arhiva personală