Scandalul arborilor dezrădăcinați. Presa de limba maghiară din Cluj, despre acest subiect controversat: „Peste imaginea politică a lui Emil Boc cad copaci chinuiți”

Subiectul arborilor care urmează să fie dezrădăcinați de pe strada Universității a fost intens dezbătut în această săptămână de presa locală clujeană. Presa de limba maghiară din Cluj s-a „agățat” de acest subiect atât de controversat.

Publicația online Átlátszó Erdély, o comunitate independentă de jurnaliști cu sediul în Cluj-Napoca, a realizat un vast material despre această temă.

Articolul are titlul: „Peste imaginea politică a lui Emil Boc cad copaci chinuiți”

Jurnalista Bilibók Karola, împreună cu Magyarosi Károly, un specialist în arboricultură din Cluj, au fost la fața locului și au făcut o evaluare a arborilor din această zonă.

Ce a găsit specialistul în arboricultură, ce părere are despre copacii de aici și despre dezdrăcinarea și relocarea lor, aflați în traducerea pe care Media9 v-o oferă mai jos. Dar înainte de lectură, care vă va solicita un dram de răbdare, încercăm să surprindem ideile principale ale acestui demers:

• În România nu există o unealtă (o mașină specializată – n.r.) care să fie folosită pentru ridicarea copacilor în perioada de vegetație;
• Odată cu scoaterea lor, rădăcina va fi deteriorată, pentru că nu poate fi scoasă cu totul din pământ, ci doar atât cât poate ține și să hrănească întreaga coroană;
• La transplantare, trebuie să se țină cont și de faptul că arborele ar trebui să se afle în aceeași zonă în care a locuit până atunci;
• Copacii bătrâni se reînrădăcinează mai greu în pământ decât cei tineri. „În lumea plantelor este la fel ca și la oameni: un tânăr își revine după o operație mai devreme decât un bătrân”;
• Evaluarea stării de sănătate a arborilor din această zonă, conform arhitectului Macalik Arnold, care a realizat acest proiect, arăta că au fost identificați patru copaci de pe strada Universității ca fiind valoroși și care trebuie conservați, restul dintre ei, unii fiind uscați și, prin urmare, trebuie relocați.

Iată mai jos traducerea articolului de pe site-ul Átlátszó Erdély

„Renovarea a două străzi emblematice ale Clujului se apropie de finalizare. Relocarea a câtorva zeci de copaci, în schimb, a vărsat boabele democrației locale.

La dezbaterea publică desfășurată (luni, 10 iulie – n.r.) la primărie s-a dezvăluit că Emil Boc interpretează democrația într-un mod autocratic (…).

În Cluj-Napoca, străzile Farkas (Ulița Lupilor, acum strada Kogălniceanu – n.r.) și Ugyetem (Universității – n.r.) au intrat în renovare de cel puțin un an.

Farkas utca va deveni practic pietonală, iar traficul auto va continua să treacă prin Egyeteme utca ca un spațiu divizat, fără o separare specială între trotuar și carosabil. Renovarea prelungită a întâmpinat acum rezistență din partea locuitorilor care doresc să păstreze copacii de pe cele două străzi.

Mii de clujeni au cerut ca arborii să nu fie scoși 

Andi Daiszler, care deține o afacere pe strada Universității, a postat pe Facebook săptămâna trecută că muncitorii au folosit un graple pentru a îndepărta unul dintre copacii tineri și sănătoși. Foto jos:

Prima petiție împotriva „relocării” teiului a fost începută în urmă cu doi ani și jumătate de proprietarul cafenelei Sisters de pe Egyetem utca, iar de atunci a fost semnată de aproape 3.000 de oameni.

Cea de-a doua petiție a fost lansată weekendul trecut de către Anca Hațiegan, lector la Universitatea de Arte Teatrale și Filmului, care a participat și la dezbaterea publică din primărie.

Acest lucru a fost deja semnat de peste 5.000 de oameni. În petiție, aceasta a acuzat că în prezentarea publică a planului de renovare nu s-a menționat că arborii existenți vor fi îndepărtați și transplantați și că există soluții mai simple și mai ieftine la problema pe care primăria a indicat-o drept unic motiv de transplantare.

L-am contactat pe arboristul Magyarosi Károly , cu care am verificat starea de sănătate a copacilor la fața locului, pe străzile Farkas și Egyetem.

Mașinile au rănit rădăcinile și trunchiurile copacilor

„Teiul și salcâmul în vârstă de 60-100 de ani, dacă până acum nu au avut probleme, cu siguranță le vor avea după construcție, pentru că o parte din sistemul radicular va muri din cauza încărcăturii de pe sol”, a declarat Magyarosi după turul șantierului.

Magyarosi Károly, vorbind despre arborii din centrul Clujului

Prin urmare, copacii au nevoie de o perioadă de regenerare de aproximativ doi până la trei ani. Cu un sistem radicular deteriorat, pot absorbi mai puțini nutrienți din sol și îi pot transporta către coroană.

Chiar înainte de începerea lucrărilor, coroana copacului ar fi trebuit tăiată cu treizeci până la patruzeci la sută în conformitate cu reglementările, astfel încât arborele să se poată regenera sănătos chiar și cu mai puțini nutrienți, a explicat specialistul.

Arătă spre un singur tei de pe strada Farkas, care se pare că începe să se usuce, și unul de pe strada Universității, ale cărui rădăcini erau atât de expuse, încât se teme că o furtună mai puternică ar putea să-l scoată din loc.

A găsit toți ceilalți copaci sănătoși 

De-a lungul anilor, pe străzile din centrul istoric al orașului au fost turnate mai multe straturi de pavaj.

Pe baza noii amenajări spațiale, aceste straturi au fost îndepărtate, nivelul pietonal al străzii fiind adus la nivelul soclurilor clădirilor, ceea ce îmbunătățește foarte mult peisajul stradal din punct de vedere estetic.

Cu toate acestea, cu această operație, gâturile rădăcinilor copacilor au devenit goale.

„Gulerul rădăcinii este partea superioară a sistemului radicular, iar dacă este expus la soare, se deshidratează. În jurul lui se pot dezvolta lăstari sălbatici. În acest caz, copacul trebuie să absoarbă mult mai multă apă decât înainte, altfel se poate usca în cinci-șapte ani”, a spus Magyarosi.

Copacii pot fi protejați cu ușurință de acest lucru, așa cum vedem în Főtere sau Karolina tér din Cluj: în jurul copacului se pune un cadru de pavaj, care este umplut cu pământ.

„Nu ne aflăm într-un oraș chinezesc”

„Nu ne aflăm într-un nou oraș chinezesc care este în prezent planificat și în care totul trebuie să fie liniar. Suntem în Europa, care este despre străzi întortocheate sau înguste, unde copacii trebuie uneori să se îndoaie pentru că așa e romantic.

Nu trebuie ca totul să fie perfect pătrat sau rotund aici. De asemenea, pe strada Farkas ar fi mult mai bine dacă copacii ar fi îngrădiți, să fie plantate iarbă și flori în jurul lor. Ar putea fi înconjurați de bănci”, a sugerat Magyarosi.

Trunchiurile unor copaci au fost avariate, probabil pentru că au fost lovite de utilaje. În poză se arată că învelișul de protecție a fost pus pe copaci abia după producerea accidentului. Datorită îngrijirii ulterioare, am văzut și un copac unde doar învelișul de protecție a fost deteriorat, dar nu și trunchiul copacului.

Zgura iese din pământ în jurul răsadurilor, așa că un sistem de irigare cu senzori va funcționa în jurul lor. Potrivit arboristului, acest lucru este foarte bun, dar copacii bătrâni care suferă din cauza construcției ar fi putut primi și hrană suplimentară pentru următorii doi ani.

De ce ar trebui îndepărtați copacii sănătoși?

Pe linia copacilor din strada Farkas, se vede că arborii au fost plantați prea aproape de clădiri. Dacă coroana se extinde, poate deteriora clădirea. Acest lucru poate fi întreținut dacă copacul este tăiat corespunzător.

Arboristul a fost foarte surprins de faptul că unii dintre puieții plantați anul acesta au fost prea aproape de clădiri, deși ar fi fost destul loc pentru ei pe strada Farkas, care fusese transformată în stradă pietonală: precum stejarul.

„Au tendința de a crește în sus și forma lor este ca o flacără de lumânare”, a spus Magyarosi. În comparație, copacii mai tineri de pe strada Farkas nu au fost tăiați, iar ramurile a doi arbori bătrâni au fost tăiate aproape până la trunchi.

„Acesta era un obicei foarte comun în epoca Funar”, își amintește Magyarosi.

Acești copaci nu vor fi transplantați, a subliniat primarul la dezbaterea publică. În semn de asta, pe trunchiurile copacilor au fost lipite inscripții asemănătoare cu cele ale protestatarilor: „Acest copac a fost aici, este aici și va rămâne aici!”.

Deși gâturile rădăcinilor majorității copacilor sunt vizibile aici. Copacii mai bătrâni sunt aproape imposibil de transplantat și de zece ori mai scumpi decât tratarea locală a copacilor deteriorați sau ofiliți cu îngrășământ lichid și multă apă.

„Nu există în România o unealtă (o mașină specializată – n.r.) care să poată fi folosită pentru ridicarea copacilor în perioada de vegetație”, arată arboristul într-o fotografie mașina de ridicat în formă de cap de lalele pe care plăcile hidraulice pot fi reglate la dimensiunea sistemului radicular.

Aceasta este mașina care poate scoate un arbore cu tot cu rădăcină, fără să o afecteze. Foto: Arhivă Magyarosi Károly

Odată cu ridicarea, sistemul de rădăcină este încă deteriorat, deoarece întreaga rădăcină nu este scoasă din pământ, ci doar atât cât poate ține și apoi hrănește coroana. O imagine a unui cap de ridicare similar a fost postată pe afișaj, dar în fotografiile de la fața locului făcute de civici, copacul a fost îndepărtat cu un buldozer.

În cadrul dezbaterii publice s-a proiectat în ce ghivece vor fi păstrați copacii care au fost deja scoși până în septembrie, când vor fi plantați în parcul Colina sau pe alte străzi ale orașului. „Dar nu există nicio garanție că arborele transplantat va supraviețui, pentru că sunt plasați într-un loc cu un microclimat diferit”, ne-a explicat Magyarosi.

„La transplantare, trebuie să se țină cont și de faptul că arborele ar trebui să se afle în aceeași zonă în care a locuit până acum. Într-un mediu urban, de obicei se află în locuri semiumbrite, dar nu vor găsi un asemenea loc în parc”, și-a exprimat părerea arboricul.

De asemenea, este important să rețineți că copacii bătrâni se reînrădăcinează mai greu în pământ decât cei tineri. „Este la fel în lumea plantelor ca și la oameni: un tânăr își revine după o operație mai devreme decât un bătrân”, a sugerat Magyarosi.

Cele mai importante motive pentru transplantarea arborilor, amenajarea și funcțiile pieței au fost enumerate de arhitectul Macalik Arnold, cel care a proiectat renovarea străzii, la dezbaterea publică de luni (10 iulie – n.r.).

Macalik a subliniat că evaluarea stării de sănătate a arborilor, care a fost pregătită de o firmă specializată înainte de planificare, a fost luată în considerare în planificare. Sondajul a identificat patru copaci de pe strada Universității ca fiind valoroși și care trebuie conservați, restul dintre ei, unii fiind uscați și, prin urmare, au nevoie de înlocuire, fie tineri și transplantabili.

În timpul procesului de planificare, au mers pe străzile pentru a fi renovate împreună cu șeful Protecției Mediului și au vorbit despre fiecare copac în detaliu, a spus Macalik. Potrivit acestuia, sondajul este disponibil pe site-ul Camerei Arhitecților.

În cadrul dezbaterii publice, cetățenii au cerut primăriei să înregistreze digital arborii orașului pentru a putea fi monitorizată viața arborilor nou plantați sau transplantați. Anca Hațiegan a cerut guvernului orașului să consulte Asociația Română de Arboricultură înainte de a face ceva cu copacii.

Ea a precizat că doar trei arboriști din România au o diplomă recunoscută la nivel internațional, iar în țară nu există pregătire acreditată în acest domeniu. Mai mult, această profesie nici măcar nu se numără printre ocupațiile recunoscute legal.

Boc nu a respins nicio cerere, dar a dat răspunsuri evazive din ce în ce mai iritate și a enumerat evoluțiile de până acum. El a citat străzile Horea și Iuliu Maniu drept exemplu de supraviețuire a copacilor nou plantați și a menționat că copacii mai bătrâni, „în drum” de pe coasta Szamosului nu au fost tăiați în urmă cu zece ani.

„Civicii” au reacționat imediat că acei copaci au rămas pe loc doar datorită demonstrațiilor. Primarul s-a ascuns constant în spatele sloganurilor la modă: Clujul este un oraș conștient de climă, un oraș inteligent, primul oraș din România care a introdus un buget participativ.

A revenit iar și iar la faptul că întreaga dezbatere publică este doar despre transplantarea a 11 copaci și că, ascultând societatea civilă, el reprezintă luarea deciziilor democratice, oricare ar fi decizia finală.

Între timp, nu a observat că dorește să domine discuțiile cu discursurile sale, care erau menite să fie moderate, dar erau de fapt instructive, se repetau de la sine.

În timpul dezbaterii de șase ore, s-a simțit că proiectul era deja decis în mintea lui Boc de mai bine de doi ani și că acesta a organizat dezbaterea doar pentru a reduce tensiunea actuală, nu pentru a ține cont de solicitările societății civle și ataşamentul emoţional al locuitorilor faţă de limesul străzii Universităţii.

Nu atunci când a fost anunțată dezbaterea, ci pe parcursul ei, a mai dezvăluit că această dezbatere publică nu va decide nimic, ci că se va consulta din nou cu proiectantul, antreprenorul și, eventual, cu câțiva experți civili, dar într-un mod mult mai restrâns, în Comisia de urbanism al primăriei”.

Articol și foto de Bilibók Karola