S-a “mobilat” Pădurea Făget. Cum arată primele amenajări – FOTO

Autor  Ionel Lespuc   în       3 years în urmã     9048 Vizualizări.  

Clujul și-a propus să transforme o parte din Pădurea Făget în ceea ce se numește “pădure-parc”. Iar primii pași s-au făcut deja. La finalul anului trecut s-au montat instalații de lemn, mobilier forestier să îi spunem. Dacă vă veți plimba prin pădure, veți găsi băncuțe de odihnă, un amfiteatru în aer liber, o platformă educativă pentru copii, un punct de belvedere, toate din lemn. Proiectul este dezvoltat în cadrul URBforDAN, care are ca țintă menținerea unei utilizări durabile a moștenirii naturale și culturale și a resurselor. Orașul nostru este partener cu mai multe orașe europene, inclusiv cu unele capitale, care primesc finanțare de la UE.

“Proiectul internațional URBforDAN trebuia inițial să se încheie în noiembrie, dar a fost prelungit în toate cele nouă state participante din cauza pandemiei, până în martie. Astfel, am prelungit și noi termenul de execuție al lucrărilor. Primele echipamente (platforma de activități, platforma de belvedere, amfiteatrul, un spațiu de odihnă) au fost deja instalate de contractor, a avut loc o inspecție și s-au stabilit niște retușuri minore. Estimăm ca pe la jumătatea lui februarie să fie instalate toate echipamentele”, se arată pe website-ul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară “Zona Metropolitană Cluj”.   

Urmează să fi marcate și semnalizate piste pentru biciclete și poteci tematice, cu panouri informative, privind fauna și flora din zonă. Iată ce echipamente vor mai fi instalate: o platformă de relaxare (unde de exemplu se poate face yoga sau alte activități de recreere sau meditație), două platforme pentru întâlniri, 37 de băncuțe, trei mese de lemn, cinci puncte de informare la intrarea în parc.

Proiectul vizează trupul de pădure de 40 de hectare având ca repere de delimitare, la sud-est, observatorul astronomic, la est, restaurantul Vila Tușa, iar la vest și nord, cartierul Făget. Gândirea este ca amenajările să fie minim invazive; nu a fost tăiat niciun copac. Instalațiile vor ocupa o suprafață de 60 de metri pătrați, din totalul de 40 de hectare (400.000 de metri pătrați), adică 0,015%.

Pădurile-parc sunt un concept relativ nou, chiar și pe plan european. Ele se amenajează în apropierea orașelor, funcționând ca zone de agrement și recreere în natură. Intervențiile asupra lor sunt minimale și au ca scop doar îmbunătățirea experienței celor care le vor frecventa, fără a deranja în vreun fel ecosistemul.

„Atât în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană până în 2020, cât și în cea care urmează, se evidențiază importanța pădurilor din zona peri-urbană, nu doar ca perdele verzi, ci și cu un potențial rol de agrement și recreere. Am început să căutăm, prin urmare, în urmă cu 2-3 ani, oportunități și know-how în acest domeniu. Am ajuns, astfel, la acest proiect cu finanțare europeană, pe care sperăm să îl implementăm cu succes, iar ulterior să îl dezvoltăm spre Ciurila sau Feleacu”, a declarat directorul general al Zonei Metropolitane Cluj, Zoltan Coraian.

Proiectul este derulat de Primăria Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj, în cadrul unui consorțiu internațional de orașe, care dezvoltă astfel de spații cu fonduri europene. Alături de Cluj-Napoca, în proiectul URBforDAN participă cinci capitale din Uniunea Europeană – Viena, Praga, Budapesta, Ljubljana și Zagreb – dar și orașe importante din afara Uniunii, precum capitala Serbiei, Belgrad, a Muntenegrului, Podgorica, sau Ivano-Frankivsk, din Ucraina. Valoarea totală a proiectului este de 2,8 milioane de euro, din care Clujul primește 330.000 de euro. Banii sunt asigurați prin Programul Transnațional Dunărea, finanțat de Uniunea Europeană.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.