S-a aprobat centura metropolitană. Emil Boc: „Urmează exproprierile și licitația de proiectare și execuție”

Autor  Tudor Știrbu   în       2 years în urmã     5069 Vizualizări.  

„Proiectul Centurii Metropolitane a Clujului a fost aprobat azi de către Guvern. Urmează exproprierile și licitația de proiectare și execuție. Mulțumesc Guvernului României, Ministerului Transporturilor, tuturor avizatorilor acestui proiect, proiectanților și colegilor din Primărie pentru implicarea și susținerea acestui proiect major de infrastuctură pentru Cluj-Napoca!”, a transmis, vineri, primarul Clujului, Emil Boc, pe contul său de Facebook.

Valoarea totală a centurii este de 1.409.270.111 euro. Valoarea lucrărilor din prima etapă este de 998.547.901 euro.

Urmează pregătirea licitației de proiectare și execuție în vederea implementătii proiectului în parteneriat cu Guvernul României.

Proiectul centurii metropolitane va avea finanțarea prin programele Ministerului Transporturilor.

42

de kilometri va avea, în total, Centura Metropolitană

Proiectul cu indicativ ,,Drum TransRegio Feleac T 35″ va avea în total 42 de kilometri și o durată de realizare de 4 ani (fiecare etapă). Pe traseul principal și pe drumurile de legătură sunt prevăzute 5 tuneluri de tip cut&cover respectiv galerie cu forare subterană.

Pentru prima etapă de realizare a Centurii Metropolitane este prevăzută o lungime de 23,67 km. și aproape 20 de kilometri de drumuri de legătură, iar pentru etapa a II-a 18,6 kilometri și aproape 14 kilometri drum de legătură.

În prima etapă este prevăzută legătura Centurii Metropolitane Cluj Napoca cu viitorul Spital Regional de Urgență pentru ca etapa II să fie și conexiunea cu Autostrada Transilvania. Profilul șoselei la racordările cu DN 1 și DN 1 C este de Drum Național cu o bandă/ sens, dar la intersecțiile cu nodurile rutiere platforma se lărgește la două benzi/ sens, banda suplimentară fiind pentru accelerare/ decelerare.

Conform Notei de fundamentare a guvernului, realizarea Centurii Metropolitane va cuprinde două faze.

Faza I:

Centura Metropolitană TR 35, Sector cuprins între km 14+747 (nod 5) şi km 38+418 (nod 18) în lungime de 23,67 km şi Drumuri de legătură în lungime de 19,16 km. Ȋn cadrul Fazei I se consideră oportună asigurarea conectivității directe spre Spitalul Regional de Urgenţă, Spitalul Pediatric Monobloc, cât şi legătura cu DN 1N care reprezintă „Varianta de ocolire Cluj Est (VOCE)”, prin nodul 18 (Apahida/DN 1N), ce prevede realizarea podului peste canalul Someş, soluţie ce permite extinderea pistei Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, considerate ca obiective de importanţă strategică regională.

Faza a II-a:

Centura Metrpolitană TR 35, Sector cuprins între km 0+000 (intersecţia cu DN 1-Gilău) – km 14+747 (nod 5 Floreşti) şi sector cuprins între km 38+418 (nod 18)- km 42+130 (nod 20) în lungime de 18,46 km, împreună cu Drumuri de legătură în lungime de 13,17 km. Ȋn cadrul Fazei II se va asigura conexiunea cu Autostrada Transilvania.

Descrierea investiției. Traseul în plan

Traseul Centurii Metropolitane TR 35 se desprinde din Drumul Național DN 1 la km 498+390, la limita dintre comunele Căpușu Mare și Gilău. Intersecția cu DN 1 se realizează prin prevederea unui nod rutier nr. 1. La km 0+800 trece pe malul stâng al pârâului Căpuș se desfaşoară la baza dealurilor, pe teritoriul comunei Gilău în zona intersectării cu Autostrada Transilvania A3 și cu DN 1.

Traseul continuă în comuna Florești, predominant la nordul localității, inițial pe malul stâng față de canalul Hidroelectrica, râul Someșul Mic, iar apoi pe malul drept. La Barajul Florești traseul trece din nou pe malul stâng al canalului Someșul Mic.

În Cluj-Napoca, traseul trece prin partea sudică a intravilanului (direcție vest-est, Mănăștur-Bucium și Someșeni-Selgros), nod Cora, Pădurea Mănășturului. În continuare se îndreaptă spre Pădurea Făgetului până la intersecția cu DN 1 în localitatea Feleac. Traseul trece la limita nordică a extravilanului, în zona străzii Calea Turzii. Pe acest sector au fost prevăzute 2 tuneluri.

În Apahida, traseul se află la nord-vest față de intravilan, pe tronsonul Variantei de ocolire Cluj Est – Apahida-Vâlcele (DN 1 N) și continuă spre est până la intersecția cu drumul DN 1C (zona Câmpenești).

Lungimea totală a Centurii Metropolitane TR 35 este de 42,130 km.

Drumul de legătură B1 (în faza II) asigură legătura între Centura Metropolitană TR35 de la girația superioară a nodului rutier nr. 2, la bretele nodului de la autostrada A3 – Gilău. Lungimea drumului este de 4,01 km.

Drumul de legătură B2 (în faza II) asigură legătura între Centura Metropolitană TR35 de la girația inferioară a nodului rutier nr. 3, amplasat la km 10+451 și DN 1 la km 488+368, în zona sensului giratoriu existent aflat la intersecția lui DN 1 cu DJ107M. Lungimea drumului este de 1,364 km.

Drumul de legătură B3 (în faza I) asigură legătura între Centura Metropolitană TR35 de la girația superioară a nodul rutier nr. 5, amplasat la km 14+847 și DN 1F km 9+167, după ieșirea din localitatea Baciu spre Zalău. Lungimea drumului este de 7,180 km.

Drumul de legătură B4 (în faza I) asigură legătură între Centura Metropolitană TR
35 de la girația inferioară a nodului rutier nr. 7, amplasat la km 18+839 și Spitalul
Regional de Urgență amplasat în localitatea Florești.

Drumul de legătură B4 este compus din 3 sectoare de drum, astfel:

  • B4.1 în lungime de 2,155 km, care se suprapune cu DN 1, pornește de la nodul rutier prevăzut la ieșirea din cartierul Mănăștur și se termină cu accesul la Spitalul Regional de Urgență Cluj din comuna Florești, la km 482+668 pe DN1;
  • B4.2 în lungime de 4,301 km, pornește din girația inferioară de la nodul 7 amplasat în zona străzii Bucium și continuă pe partea de sud vest a zonei Colina și asigură legătura între Nodul 7 km 18+839 la TR 35 și Spitalul Regional de Urgență;
  • B4.3 în lungime de 0,332 km, asigură legătura între B4.1 (DN1) km 482+668 și B4.2 (Acces la Spitalul Regional de Urgentă) km 1+710. Drumul de legătură B5 (în faza I) asigură legătură între Centura Metropolitană TR 35 de la girația superioară a nodului rutier nr. 10, amplasat la km 24+670 și DN 1.

Unde sunt prevăzute cele 5 tuneluri: 

Tunelul 1 amplasat pe Centura TR 35 – zona Pădurea Făget/Sf. Ion, la km 19+684.97, cu lungimea L= 490 m. Acesta se va realiza în sistem cut&cover;

• Tunelul 2 amplasat pe Centura TR 35 – zona Pădurea Făget/Mănăştur – fir dreapta la km 21+119.37, cu lungimea L= 370 m;

Tunelul 3 amplasat pe Centura TR 35– zona Pădurea Făget/Mănăştur – fir stânga la km 21+120.22,  cu lungimea L= 363 m;

Tunelul 4, amplasat pe drum de legătură B3 Florești – Baciu – zona Pădurea Hoia, km 1+592, cu lungimea  L=450 m;

Tunelul 5 amplasat pe drum de legatura B3 Florești – Baciu – zona Padurea Hoia, la km 4+330, cu lungimea L=310 m. Tunelurile 2, 3, 4, 5 sunt preconizate a se realiza în sistem de galerie cu sprijiniri, prin forare subterană.

Podeţe: sunt prevăzute 75 de podeţe, din care 55 pe Centura Metropolitană şi 20 pe drumurile de legătură.

Centura Metropolitană, inclusă în Master Planul General de Transport al României

Obiectivul „Centura Metropolitană” a Clujului este inclus în cadrul Master Planului General de Transport al României, revizuit, cu finanţare prin Programul Operaţional Transport (POT) 2021-2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1312/2021 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României.

Pentru promovarea obiectivului a fost încheiat în anul 2019 un parteneriat de implementare între CNAIR şi asocierea formată între Primăria municipiului Cluj-Napoca și comunele Floreşti, Gilău, Apahida și Baciu, în baza
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructura de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.