ROSE: Parcă ne jenăm că investim în performanța de la Bac. „Rezultatele se văd”

Autor  Ionel Lespuc   în       4 years în urmã     1496 Vizualizări.  

Conform datelor incluse în Raportul anual 2018-2019 privind starea şi calitatea învăţământului preuniversitar clujean al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, din 27 de licee implicate în proiectul național ROSE, la 14 a crescut procentul de promovabilitate, astfel că putem trage concluzia că, cel puţin parţial, proiectul şi-a atins scopul propus.

Ați auzit de proiectul ROSE? Faptul că cei mai mulți dintre dvs. nu ați auzit este un răspuns în sine. Deși există posibilități aproape nelimitate, comunicarea privind acest proiect finanțat de Banca Mondială sunt aproape inexistente. Parcă ne jenăm că avem nevoie de investiții în performanța de la Bacalaureat. 

Proiectul ROSE (Romania Second Education Project), gândit pentru reformarea educației românești, a fost aprobat de Banca Mondială pentru finanțare în anul 2015. Proiectul se va finaliza în 2022. Conform ultimului audit independent al proiectului pe anul 2018, şansele de utilizare a întregii sume împrumutate de la Banca Mondială sunt minime, situaţia stând în felul următor: din totalul sumei de 200.000.000 euro, în perioada 2016-2018 (aproape jumătate din perioada de implementare) au fost utilizaţi doar 5.836.681 euro, adică doar 3%. Nu putem decât să le urăm succes şcolilor şi universităţilor în cheltuirea restului de 97%.

Liceele clujene în care lucrurile s-au îmbunătăţit în urma aplicării proiectului sunt următoarele:

  • 1. Liceul Teoretic „Brassai Sámuel” Cluj-Napoca – a crescut numărul de elevi admişi, procentul de promovabilitate în 2018 fiind de 58,62%; iar în 2019 de 81,58%;
  • 2. Colegiul Economic „Iulian Pop” Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 94,87% (2018) la 98,88% (2019);
  • 3. Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 0,00% (2018) la 69,23% (2019);
  • 4. Liceul Tehnologic nr. 1 Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 40,91% (2018) la 61,54% (2019);
  • 5. Liceul Tehnologic Gherla – a crescut procentul de promovabilitate de la 38,89% (2018) la 75,76% (2019);
  • 6. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 52,78% (2018) la 58,14% (2019);
  • 7. Colegiul Tehnic ,,Napoca” Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 41,38% (2018) la 60,61% (2019);
  • 8. Colegiul Tehnic ,,Victor Ungureanu” Câmpia Turzii – a crescut procentul de promovabilitate de la 50,56% (2018) la 53,95% (2019);
  • 9. Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 57,69% (2018) la 69,89% (2019);
  • 10. Liceul Tehnologic pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca – a crescut procentul de promovabilitate de la 0,00% (2018) la 9,09% (2019)
  • 11. Liceul Teoretic ,,Octavian Goga” Huedin – a crescut procentul de promovabilitate de la 83,19% (2018) la 94,21% (2019);
  • 12. Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncuși” Dej – a crescut procentul de promovabilitate de la 67,92% (2018) la 72,73% (2019);
  • 13. Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu” Gherla – a crescut procentul de promovabilitate de la 88,46% (2018) la 96,39% (2019);
  • 14. Liceul Teoretic ,,Petru Maior” Gherla – a crescut procentul de promovabilitate de la 91,51% (2018) la 92,86% (2019).

“Sunt aproximativ 50 de copii pe care i-am inclus în acest proiect, în școala noastră. Este vorba despre elevi defavorizați, care fac naveta, care vin din familii monoparentale sau nu au părinți. Ei fac ore remediale dimineața, de la 7, sau la finalul cursurilor. Beneficiile se văd în procentul de promovabilitate crescut al Colegiului“, a declarat Alina Costea, profesor și responsabil ROSE la Colegiul Economic „Iulian Pop” Cluj-Napoca.

Deşi rezultatele sunt palpabile, pe paginile web ale liceelor nu se găsesc foarte multe informaţii cu privire la activităţile derulate, ci doar anunţuri în legătură cu achiziţiile care s-au făcut din bugetul proiectului. Având în vedere diversitatea acestora, de la echipamente IT, birotică şi până la servicii de catering şi consiliere a elevilor, putem spera doar că acestea au fost folosite din plin pentru îmbunătăţirea actului de învăţământ şi pentru motivarea grupului-ţintă.

Există și excepții, şcoli care au încercat să popularizeze modul în care au fost receptate activităţile extracurriculare de către elevi. În urma derulării subproiectului ROSE „Elev motivat într-o societate de tranziţie”, în cadrul Colegiului Tehnic „Doctor Ioan Raţiu”, din Turda, elevii claselor a XI-XII au realizat blogul „roseratiuturda.blogspot.com”. 

De asemenea, Liceul Tehnologic Special pentru Deficienţi de Auz Cluj-Napoca are numeroase postări pe pagina de Facebook cu privire la activităţile derulate prin subproiectul ROSE „Împreună vom reuşi”, a cărui grant are o valoare de 451.290 lei. Din fotografiile postate se vede faptul că elevii s-au implicat cu sârguinţă în derularea activităţilor. Aceştia au prezentat premierea elevilor din clasele IX-XII la Concursul Interdisciplinar pentru Elevii Deficienţi de Auz şi evenimentele extracurriculare la care au participat membrii trupei de teatru de păpuşi „Prichindeii veseli”. 

Trupa de teatru de păpuşi a liceului a organizat în Parcul Central spectacolul „Cum prind viaţă poveştile”, în parteneriat cu teatrul de păpuşi „Puck” şi beneficiind de sprijinul Primăriei şi a Consiliului Local Cluj-Napoca. Este îmbucurător şi de bun augur faptul că administraţia publică locală se implică în implementarea acestui proiect, fiind prevăzut chiar şi în manualul de granturi ROSE faptul că proiectul are şi o componentă de cooperare cu comunitatea locală (care se bazează pe relaţionarea grupului-ţintă cu reprezentanţii administraţiei publice locale).

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.