ROSE: Banii pentru educație care nu se folosesc așa cum ar trebui

Autor  Sorin Tolan   în       3 years în urmã     2152 Vizualizări.  

În perioada tumultoasă pe care o trăim acum, instaurată odată cu începerea pandemiei de coronavirus şi cu instalarea stării de urgenţă/alertă în majoritatea statelor, principalul domeniu pe care s-a pus accent a fost cel al sănătăţii. Totuşi, autorităţile au realizat că al doilea cel mai afectat domeniu, în urma măsurilor de prevenire şi combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2, este cel al educaţiei.

România are la dispoziție un program finanțat prin Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) prin care poate să îi ajute pe elevi să recupereze ceea ce s-a pierdut în perioada pandemiei. 200.000 de milioane de euro este capitalul pe care BIRD l-a pus la dispoziția țării noastre.

„Romanian Secondary Education Project” (ROSE) se implementează începând cu anul 2017 și are ca scop reducerea abandonului şcolar în învăţământul secundar şi terţiar şi creşterea promovabilităţii examenului de Bacalaureat. Totuşi, activităţile remediale desfăşurate de liceele beneficiare de granturi ROSE au fost minimizate sau chiar eliminate, odată cu sistarea activităţilor şcolare de tip „faţă-în-faţă”. Fondurile dedicate activităţilor subsumate proiectului au fost relocate achiziţionării de echipamente IT, pentru a se asigura accesul tuturor copiilor la educaţie, reprezentând o metodă eficientă de redistribuire a fondurilor. Reversul medaliei este ilustrat de faptul că atingerea indicatorilor şi a obiectivelor prevăzute la iniţierea proiectului nu a mai putut fi îndeplinită, poate şi din cauza perioadei în care activităţile remediale – având rol primordial în îndeplinirea scopului proiectului – nu au mai fost derulate, deoarece cadrele didactice şi elevii aşteptau să treacă pandemia pentru ca lucrurile să revină la normal.

În acest context, comparând datele incluse în rapoartele anuale (cele din 2019 şi 2020) privind starea şi calitatea învăţământului preuniversitar clujean ale Inspectoratului Judeţean Cluj, la 15 din cele 27 de licee beneficiare ale proiectului ROSE din primele două runde, procentul de promovabilitate a scăzut.

Există licee unde diferența este de câteva procente, dar și altele unde este majoră, cum ar fi Anghel Saligny din Cluj, Colegiul Tehnic din Turda sau Constantin Brâncuși din Dej.

  1. Liceul Teoretic „Brassai Sámuel” Cluj-Napoca: 81.58% (2019) şi 72% (2020);
  2. Colegiul Economic „Iulian Pop” Cluj-Napoca: 98.88%  (2019) şi 94% (2020);
  3. Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj-Napoca: 69.23% (2019) şi 55,56% (2020);
  4. Colegiul Tehnic Turda: 72.41% (2019) şi 52% (2020);
  5. Liceul „Victor Babeș” Cluj-Napoca: 91.04% (2019) şi 90.70% (2020);
  6. Liceul Tehnologic nr. 1 Cluj-Napoca: 61.54% (2019) şi 45.83% (2020);
  7. Liceul Tehnologic „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca: 40.00% (2019) şi 30.77% (2020);
  8. Liceul Tehnologic Gherla: 75.76% (2019) şi 46.67% (2020);
  9. Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu” Câmpia Turzii: 53.95% (2019) şi 40.48% (2020);
  10. Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca: 69.89% (2019) şi 69.77% (2020);
  11. Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca: 66.67% (2019) şi 60% (2020);
  12. Liceul Teoretic „Octavian Goga” Huedin: 94.21% (2019) şi 84.76% (2020);
  13. Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuși” Dej: 72.73% (2019) şi 54.63% (2020);
  14. Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” Gherla: 96.39% (2019) şi 89.19% (2020);
  15. Liceul Teoretic „Petru Maior” Gherla: 92.86% (2019) şi 90.38% (2020).

Concluzia care se poate trage din această statistică este că elevii au nevoie de ore şi activităţi remediale, mai ales în urma perioadei în care activităţile didactice s-au desfăşurat strict în mediul online. Haideți, le oferim puțină atenție?

Noul ministru al educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat că plata profesorilor pentru orele în plus va putea fi achitată din fondurile ROSE, în cazul în care la construcţia bugetului nu se va realiza creşterea costului standard per elev. Ministrul a mai precizat că în proiect au rămas disponibile 40 milioane de euro pentru acţiuni remediale, fiind conştient că fondurile sunt adresate doar liceelor.

Pe de altă parte, demersurile administrative au fost mult întârziate în cea de-a III-a rundă de granturi la nivelul accesării/implementării propriu-zise de către liceele beneficiare. Iată ce s-a întâmplat la Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin. Reprezentanții școlii au împărtăşit pe pagina oficială de Facebook faptul că, deşi formularul de aplicaţie al liceului a fost avizat de către facilitator şi transmis către Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 2 august 2019, scrisoarea de aprobare a grantului a fost emisă doar la 9 septembrie 2020, iar acordul de grant a fost semnat în 13 octombrie 2020, perioada de implementare a subproiectului fiind de 2 ani.

Acest proiect finanţat de BIRD are puterea de a salva generaţiile de elevi care au pierdut în perioada pandemiei un an de şcoală, prin activităţile subsumate de remediere/recuperare a materiei. Însă, din statisticile prezentate mai sus se poate trage doar una din cele două concluzii: fie activităţile specifice programului ROSE nu au fost desfăşurate pe perioada predării online, fie acestea nu au fost eficiente şi nu au avut efectul scontat, în cel din urmă caz fiind necesară o optimizare şi o eventuală adaptare a acestora la mediul digital.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.