România a atras doar o treime din fondurile PNRR. Iar noi nu avem bani de metrou

România a reușit să atragă doar o treime din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unei analize publicate de Cristian I. Popa, analist economic și membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.

Din totalul de 28,5 miliarde de euro alocați țării noastre – sub formă de granturi și împrumuturi –, până la sfârșitul lunii mai 2025 au fost încasați doar 9,44 miliarde, dintre care 5,78 miliarde de euro prin granturi și 3,66 miliarde prin împrumuturi.

Cristian I. Popa subliniază că fondurile PNRR echivalau cu aproape 9% din PIB-ul României din 2023, plasându-ne în primii cinci beneficiari din Uniunea Europeană, în funcție de dimensiunea economiei. În comparație, media de absorbție la nivel european este aproape de 50%.

Pentru a pune în perspectivă ce înseamnă suma de 28,5 miliarde de euro, economistul notează că aceasta ar fi fost echivalentul a:

• 1.100 km de autostradă,
• 230.000 de apartamente de dimensiune medie în București (sau 150.000 în Cluj),
• peste un milion de autoturisme Dacia Duster,
• sau 500 de spitale, similare celui construit recent în București de un ONG, exclusiv din donații și sponsorizări.

Clujul nu are bani pentru metrou, dar în sumele neatrase încap vreo 10 proiecte precum cel la care se lucrează firav în Florești.

În plus, Popa atrage atenția că proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate până la termenul-limită (august 2026) și, prin urmare, nu vor mai fi finanțate din PNRR. Acest lucru presupune investiții amânate sau abandonate, iar în unele cazuri, costurile vor fi mutate în bugetul de stat, cu presiuni directe asupra deficitului și a eforturilor de consolidare fiscală.

Există însă și o perspectivă mai optimistă: Comisia Europeană a prezentat recent propunerea pentru viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028–2034, în valoare totală de aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul exercițiu (2021–2027).

„Pentru ca miliardele de la UE să vină, sunt necesare reforme. Întrebarea este câte reforme va reuși România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp și câte miliarde vor ajunge, efectiv, în țară, în economie și în proiecte concrete?”, punctează Cristian I. Popa.

El subliniază că Uniunea Europeană oferă „undițe, nu pește” și respinge ideea că România ar fi tratată ca o colonie. Ceea ce se cere, în schimb, este capacitate de a construi, de a administra și de a respecta termenele asumate.