REVOLUȚIA DE LA CLUJ. Ofițerul clujean care a refuzat să execute ordinul de a trage în oameni. Amenințat cu Curtea Marțială

Autor Tudor Știrbu în Stiri 2 years în urmã

Clujeanul Ionel-Marian Hetea este printre puținii ofițeri ai Armatei Române implicați în evenimentele din decembrie 1989 care a avut curajul să nu execute un ordin: să tragă în oamenii ieșiți pe străzi cerând căderea regimului comunist și a lui Ceaușescu. Asta deși risca să fie trimis în fața Curții Marţiale și chiar executat.

Povestea lui este fabuloasă: a primit ordin să se deplaseze cu grupa sa de soldați la Fabrica de bere pentru a opri, chiar cu focul armelor, mulțimea care venea din Mănăștur și se îndrepta spre centrul orașului. A refuzat să tragă și și-a condus soldații în curtea unui clujean.

Decembrie 1989. S-a dat alarma „Radu cel Frumos”

În 1989, Marian Hetea avea 32 de ani și era locotenent-major artilerist la Unitatea Militară 01215 Floreşti. Își amintește că după declanşarea evenimentelor de la Timişoara, la UM 01215 Floreşti s-a dat alarma de luptă parţială „Radu cel Frumos”.

„Pe 19 decembrie am avut recunoașteri în oraș. Eu am fost numit la comanda unui pluton care făcea parte din compania comandată de căpitanul Mircea Mureșan. La comanda celeilalte companii a fost numit căpitanul Carp Dando. Pe 21 decembrie, la ora 15:00, s-a primit ordinul din partea comandantului Armatei a 4-a (generalul Topliceanu – n.r.) să se înceapă deplasarea în oraș”, își amintește Marian Hetea, adăugând că el a primit comanda a opt militari în termen și a unui subofițer, înarmaţi cu 300 de cartuşe de război.

„Trageți în ei, pentru că nu sunt oameni”

„Misiunea era clară: obturarea străzii Mărginașă care urca în Hasdeu pe lângă Institutul Agronomic (USAMV – n.r.). Nu trebuia să le permitem <huliganilor> să coboare spre centrul orașului. Eram instruiți din unitate cum să acționăm. <Vom fi puși în situația de a trage în ținte vii. Vom face uz de armă dacă va fi nevoie. Vom trage chiar în plin fără cruțare, pentru că cei care vor face răzmeriță nu sunt oameni>”, rememorează fostul ofițer.

Foto: Răzvan Rotta

Dacă treceau de Hetea şi de militarii lui, pe manifestanţi îi mai aştepau, la câteva sute de metri mai jos, un alt dispozitiv de militari, în dreptul bifurcației Moților cu Clinicilor.

Primii manifestanți împușcați în Cluj

În jurul orei 15:40, s-au auzit focuri de armă din Piaţa Libertăţii, unde erau împuşcaţi primii manifestanţi. Avea să afle ulterior că primul care a dat ordinul de a trage a fost căpitanul Carp Dando, în fața Librăriei Universității.

„Focurile se auzeau atât de tare, încât aveam senzaţia că se trage la câțiva metri de mine. Troleibuzele au fost oprite, iar pe lângă noi treceau oameni care veneau din centru şi mergeau spre Mănăştur. Unii se uitau la noi cu spaimă, alţii cu reproş”, povestește Ionel Marian Hetea.

„Ionele, pare-se că armata trage în oameni”

Printre cei care mergeu spre casă a recunoscut un consătean din Mănăstireni, Gavrilă, şi l-a întrebat ce se întâmplă: „<Ionele, pare-se că armata trage în oameni>, mi-a zis el. <Nu se poate>, am zis, şi a început să-mi tremure obrazul şi să-mi bată inima mai tare”.

Foto: Răzvan Rotta

Brusc și-a amintit că soția sa trebuia să vină în acea zi în Mănăștur, unde locuia tatăl lui, și să ia bradul adus pentru fetele lor. Pentru a ajunge la el, trebuia să treacă pe lângă militarii despre care auzise că trăseseră în oameni. În acel moment, locotenentul-major Hetea şi-a luat oamenii şi cu toții au urcat pe strada Mărginaşă, astfel încât să nu fie văzuţi de pe artera principală.

„Le-am spus militarilor: nu vom trage în oameni”

„Am urcat pe stradă aproximativ 100 de metri. Strada Mărginașă are o curbură, așa încât nu eram văzuți de pe artera principală. Le-am permis soldaților să se așeze pe niște prefabricate din beton. Acolo am stat de vorbă pe îndelete cu ei. Le-am spus că ne aflăm într-o situație delicată, dar indiferent de situația în care vom fi puși în acea zi, un lucru trebuie să fie clar: nu vom trage în oameni”, își amintește fostul ofițer.

La un moment dat, de la o poartă a apărut un om care l-a întreabat speriat dacă are ordin să tragă în oameni. Soţia nu i se întorsese de la serviciu şi auzise focuri de armă în oraș. I-a spus că nu vor acţiona împotriva oamenilor şi l-a rugat să-i permită să dea un telefon acasă. Chiar atunci, soţia clujeanului a ajuns acasă și le-a spus, terifiată, că armata a tras în mulțime: „<În Piaţa Mihai Viteazu e mort peste mort>”. Nu-mi venea să cred. I-am dat telefon soției și i-am spus să aibă grijă de cele trei fetițe ale noastre și să nu iasă din casă”, povestește Ionel Marian Hetea.

Își amintește că l-a rugat pe proprietar să dea drumul la radio și a căutat postul „Europa liberă”. Află astfel că toată țara e revoltată și că oamenii au ieșit în multe orașe să ceară libertate și căderea regimului comunist. Și-a întărit ideea și le-a spus militarilor: „Nu vom trage în oameni!”.

Primiți cu pâine și jumări

Din vecini a apărut un clujean cu un castron și o franzelă în mână. Tăiase porcul în acea zi și i-a invitat pe soldați să mănânce niște jumări. Omul a intrat în vorbă cu locotenentul-major Hetea, interesându-se care e situația în oraș. Ofițerul i-a spus că nu știe și l-a rugat să-l lase să intre cu grupa de militari în curtea sa. Avea o poartă din fier, înaltă, fără vizibilitate din stradă. Clujeanul a acceptat bucuros.

Ionel Marian Hetea a revenit, după mai bine de 30 de ani, la casa de pe strada Mărginașă. Aici au fost primiți în curte și au fost omeniți cu pâine și jumări. Foto: TVR

Între timp se aude un vuiet dinspre Mănăștur. Mulţimea de oameni striga: „Doina Cornea, Jos Ceauşescu! Jos comunismul!”.

„Înaintarea mulţimii a fost oprită de focuri de armă. Am încremenit. Nu-i posibil aşa ceva! Credeam că se trage în plin în oameni. <Cine m-a pus să mă fac ofițer?>, mi-a trecut prin minte. Regret. Regret amarnic că m-am făcut ofiţer în armată. Lumea s-a adăpostit de gloanţe urcând pe strada Mărginaşă. Ce ne făceau dacă nu intram în curte părăsind dispozitivul?”, se întreabă și-acum Ionel Marian Hetea.

Amenințat cu Curtea Marţială

În jurul orei 23:00, locotenentul-major Hetea și grupa sa de militari au coborât pe strada Moţilor, în zona Fabricii de bere. Își amintește că, atunci când l-a văzut, comandatul unităţii, maiorul Valeriu Burtea, l-a ameninţat cu Curtea Marţială pentru părăsirea dispozitivului în caz de război şi i-a ordonat să preia comanda întregului dispozitiv.

Ionel Marian Hetea este membru onorific al unei asociații de revoluționari din Cluj. Foto: TVR

„Bine tovarăşe maior, dar vă solicit ca nimeni să nu mai dea ordine aici”, i-a cerut Hetea.

La câteva minute, se aude din nou vuietul mulţumii care venea din Mănăştur. I-a mai cerut comandantului ca la intervenţie să participe doar cei opt militari pe care i-a instruit să nu tragă.

„<Fă cum vrei>, mi-a spus. Îmi cunoșteam militarii, dar îmi era teamă de acţiunea celorlalţi, care trăseseră în jurul orei 18:00 mii de cartuşe. Le-am ordonat să pună arma la picior”, explică Hetea.

Din mijlocul mulțimii s-a desprins un grup care a înaintat spre dispozitivul de militari cu un tricolor în mâini. Lui Hetea îi străfulgeră prin gând că acțiunea lor ar putea fi încheiată tragic, cu deschiderea focului chiar fără a primi comandă.

„În acel moment, am mers singur, cu mâinile ridicate, spre ei. Mă gândeam că astfel soldaţii nu vor trage. Toţi au fost uluiţi. Scandările au încetat. Cei din grup, văzând că au cu cine discuta, m-au rugat să primim o delegaţie pentru discuţii. Li se citea pe chip hotărârea şi pot să declar că nu miroseau a alcool cum s-a zvonit”.

Foto: Răzvan Rotta

Maiorul Valeriu Burtea: „Nu parlamentăm!”

Locotenentul-major Hetea se întoarce şi îi raportează comandantului, care strigă suficient de tare ca să fie auzit şi de manisfestanţi: „Nu parlamentăm!”. Aceştia încep să huiduie şi să înainteze.

„Atunci comand: <Stai! Stai că trag! Foc de avertismen!>. Mulţimea s-a oprit. Un cetăţean a încercat să se strecoare sub un troleu oprit cu burduful în marginea trotuarului. În acel moment, de lângă mine a ieșit maiorul Cocan Laurenţiu, care, furios, a început să tragă foc după foc spre om. Am rămas consternat. Atunci i-am spus maiorului Burtea, care era lângă noi, să-mi ia comanda, spunând că doresc să părăsesc misiunea. M-a întrebat: <De ce?>. M-am uitat spre Cocan care continua să tragă după cetăţean. Comandantul a înțeles și mi-a permis să plec”, rememorează fostul ofițer al Armatei Române.

Peste puţin timp, au apărut scutierii de la Ministerul de Interne care a împrăştiat în câteva minute mulţimea fără să mai moară nimeni. La miezul nopţii, militarii s-au retras în unitate.

9 clujeni uciși la Fabrica de bere, 13 răniți

Își amintește că, în unitate, era marginalizat de propriii săi colegi. „Se lăudau cu <vitejia> lor, iar pe mine mă aştepta Curtea Marţială. Nouă persoane au murit şi 13 au fost rănite atunci la Fabrica de bere”.

În dimineaţa următoare, armata a ieşit din nou în oraş, însă locotenentul-major Ionel Marian Hetea şi grupa lui au fost lăsați în unitate. Ofițerul era sigur că va fi executat. În jurul orei 14.00, militarii au revenit la cazarmă deoarece situaţia se schimbase: Elena și Nicolae Ceaușescu au fugit, iar revoluţia a învins. Comandantul unității, Valeriu Burtea, l-a chemat la el şi l-a lăudat pentru modul cum a acţionat noaptea precedentă.

„Lăsați-mă, tovarășe maior, sunt prea bucuros ca să nu pot ierta totul”, i-a spus locotenentul-major Hetea.

Evenimentele care au urmat în societate, în general, şi în armată, în special, l-au făcut pe Ionel Marian Hetea să-și dea demisia din armată. N-a avut legătură cu ce s-a întâmplat la Revoluţie. A făcut-o în martie 1991, la 34 de ani. Acum căpitanul (r) Ionel Marian Hetea are 68 de ani, este pensionar și s-a retras în casa părintească din Râșca.

Revoluția de la Cluj: 27 de morți, 51 răniți

La Cluj-Napoca, scânteia Revoluției a izbucnit în ziua de 21 decembrie 1989, imediat după mitingul de la Bucureşti al liderului comunist Nicolae Ceauşescu, întrerupt de huiduielile mulţimii.

Muncitorii care au ieşit din schimbul întâi de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG) s-au adunat în faţa întreprinderii, unde s-au întâlnit cu cei care ar fi urmat să intre în schimbul al doilea şi au pornit împreună spre centrul oraşului, pe drum alăturându-li-se alte persoane.

Ajunși în zona centrală, oamenii au fost așteptați de militarii care au primit ordin să înăbușe orice revoltă. Clujenii nu s-au lăsat intimidați, astfel că soldaților li s-a spus să tragă. Și au tras – în Piaţa Libertăţii, la Astoria, Fabrica de Bere și în Piața Mărăști.

Punctul zero al Revoluţiei de la Cluj-Napoca a fost, însă, a fost Piaţa Libertăţii – acum Piaţa Unirii, unde un grup de 10-15 persoane, condus de actorul Călin Nemeş, a declanșat revolta. Călin Nemeș i-a chemat pe trecătorii din piaţă să se solidarizeze cu timişorenii, strigând „Timişoara, Timişoara”, iar la apariţia militarilor şi-a desfăcut haina şi s-a îndreptat spre aceştia.

Apoi, militarii au început să tragă, atunci fiind înregistraţi primii morţi şi răniţi ai Revoluţiei clujene, printre răniţi fiind şi Călin Nemeş. În 21 decembrie 1989, în oraş au murit 27 de persoane, iar 51 au fost rănite.

1.166 de persoane

au murit în evenimentele din decembrie 1989, potrivit rezultatelor cercetărilor Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989

Citește și acest articol: EXCLUSIV. Pilotul clujean care avea misiunea de a-i salva la revoluție pe soții Ceaușescu. N-a vrut asta. Povestea sa este impresionantă

Revoluția de la Cluj: condamnări

În dosarul Revoluției de la Cluj, în 2006, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie i-a condamnat pe:

Ioachim Moga, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid la Cluj în decembrie 1989 la 8 ani de închisoare pentru instigare la tentativă de omor deosebit de grav (avocații au cerut amânarea executării pedepsei. Ioachim Moga a murit un an mai târziu);

Generalul Iulian Topliceanu, fostul comandant al Armatei a 4-a, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, pentru instigare la infracţiunea de omor deosebit de grav; A fost eliberat 3 ani mai târziu. A murit în 2017

Colonelul Valeriu Burtea – condamnat la 9 ani de închisoare pentru instigare la infracţiunea de omor.
lt.colonelul Ioan Laurenţiu Cocan condamnat la 9 ani de închisoare pentru instigare la infracţiunea de omor. A murit.