“Un oraș care nu se dezvoltă intră în regres”, spunea arhitectul Șerban Țigănaș. Ei bine, Clujul nu a ajuns la regres, dar avanseză cu pași mici, întrucât autoritățile au avut rezolvări minimale, în ultimii zece ani, referitor la trafic. Iar municipalitatea a decis să lege cu fundiță aspectul dezvoltării de nivelul de încărcare al străzilor. Ca să înțelegem exact, partea legată de trafic este strict în sarcina Primăriei, a nimănui altcuiva, iar rezolvarea problemei ține unu la mână, de investiții, iar doi la mână, de politici publice.

În ședințele de comisie de urbanism, primarul, viceprimarul, arhitectul șef sunt chitiți să bage bețe în roate unora dintre dezvoltatori. Altora doar de formă. Mai mult, în discursul public, Emil Boc a ajuns să îi atace adesea pe dezvoltatori, deși aceștia aduc venituri importante la bugetul Clujului. Și apoi să se plângă de presiuni, de campanii de presă plătite; nu are nimeni bani suficienți să îi plătească pe toți cei care critică modul în care se gândește urbanismul actual. Realitatea e simplă: municipiul are un plan urbanistic general (PUG), care este Biblia dezvoltării sale. În baza sa, Primăria eliberează, acum și online, certificate de urbanism, iar acestea au valoarea unui contract: ai teren acolo, poți construi exact cât îți permite PUG. Doar că la Cluj există tertipuri prin care se fentează acel contract. Dacă dezvoltatorii nu s-ar teme de efecte pe termen lung, ar merge în instanță și ar câștiga lejer.

Investitorul revoltat

Și acum gata cu judecățile de valoare. Primăria are o comisie consultativă – Comisia de amenajare a teritoriului și urbanism (CTATU) – care conține câțiva dintre arhitecții importanți ai Clujului. De foarte multe ori, părerea și experiența lor este ignorată. Ieri a fost o astfel de situație.

În ședința de vineri, un dezvoltator imobiliar s-a revoltat. Călin Vișan, de la Solaris Real Estate Development s.r.l., unul dintre fiii celebrului actor Dorel Vișan, a cerut mai bine să i se avizeze negativ proiectul, decât să fie “mutilat”.

La conducerea ședinței era Dan Tarcea, care s-a grăbit să îi facă pe plac. Viceprimarul ținea morțiș ca blocul cu 11 apartamente și 11 locuri de parcare în subteran de pe strada Moldovei, propus de Vișan, să rămână cu 8 apartamente și 8 locuri de parcare subteran. Motivul este că s-ar aglomera traficul. Specialiștii le tot arată reprezentanților Primăriei că traficul majoritar pe o stradă este cel de tranzit, nu cel de destinație, dar bat la minți închise. Pardon, porți.

Solaris a preferat să achite câteva mii de euro pentru un studiu de trafic și să demonstreze că cele trei mașini în plus nu aglomerează artera. Sigur, aici e o altă problemă: ședințele foarte rare ale comisiei de siguranța circulației, care amână – intenționat sau nu – multe dintre proiectele imobiliare propuse. La fel de limpede este că miile de euro pentru studiul de trafic se vor plăti fix de cumpărătorii apartamentelor, ceea ce se reflectă în prețul amețitor al metrului pătrat util de la Cluj, care a depășit 2.000 de euro în medie.

“Am respectat întocmai planul urbanistic general, mi-am însușit toate observațiile din comisia operativă de urbanism și am prezentat un proiect corect. Am stabilit să facem 11 apartamente pentru că așa ne-au ieșit, pentru că așa arată blocul bine și se integrează în zonă: sunt apartamente de două și trei camere, cu dimensiuni corecte, de 50-70 de metri pătrați. Nu am dorit să facem locuințe de peste 100 de metri pătrați. Propunem 11 locuri de parcare în subteran, cu rampă de acces, cu gang pe două benzi. Avem un loc de parcare în curte pentru spațiul de servicii de la parter. Proiectul acesta așa arată bine, așa este gândit corect. Strada Moldovei nu este aglomerată, în plus Primăria are un plan de modernizare a întregii zone, care va duce mai mult trafic pe strada Oțetului, din vecini. Am preferat să cer respingerea proiectului și voi comanda un studiu de trafic care să demonstreze că am dreptate”, a declarat Călin Vișan. Solaris are o mulțime de proiecte în zona centrală a Clujului, toate de dimensiuni reduse (și cel de pe Moldovei are două etaje întregi și unul retras), elegante, de calitate. 

Cum spuneam, părerea specialiștilor nu a contat. Arhitectul Voicu Bozac a arătat că, prin transformarea celor 11 apartamente în 8, dimensiunea spațiului de locuit nu va scădea. Așadar, în loc de apartamente de 70 de metri pătrați vor fi unele de peste 100, în care vor locui mai mulți oameni, iar aceștia vor avea mai multe mașini, așadar 8 locuri de parcare vor fi insuficiente. Logic.

De ce nu se reduce spațiul destinat apartamentelor? Nimeni nu a contestat coeficientul de utilizare a terenului din acest proiect, întrucât derivă din PUG. Practic, așa se recomandă să se construiască. Cu mai puțini metri pătrați, Probabil s-ar reduce un etaj și am avea în viitor un bloc cu trei niveluri supraterane între altele de patru.

În urmă cu un an, vă spuneam de un alt investitor revoltat. După zece luni și vreo două înfățișări, proiectul a trecut în forma sa inițială, dar cu interdicție să fie recepționat până în 2026.

Citește despre un alt investitor revoltat:

Cum s-a răzbunat Emil Boc pe singurul arbitru internațional de baschet din Cluj

„Referendumul vecinilor”

Tot ieri, un proiect imobiliar din Făget a trecut, dar fără spațiul comercial pe care îl propusese, întrucât vecinii s-au opus. 33 de vecini au votat împotrivă, după ce, la precedenta ședință a comisiei, Emil Boc a făcut vâlvă în breasla arhitecților propunând “un referendum al vecinilor”. Asta ne-a amintit de listele de semnături de la parcul Colina, peste care va trece centura metropolitană, sau de la stația de metrou de la Fabrica de bere. Sigur, ambele investiții sunt la faza de proiect. Doar că, în aceste cazuri, primarul nu a cerut referendum al vecinilor. (Nu spunem că nu sunt proiecte importante, dar să găsim rezolvări ca lumea să fie fericită putem, nu?) Probabil nu va cere nici la blocul de locuințe de pe strada Sobarilor, în caz că vecinii nu vor dori o astfel de dezvoltare pe artera lor.

Clujul are nevoie de proceduri, de respectarea unor planuri și strategii, care există și pe care specialiștii le-au construit pe banii noștri. Un singur om, indiferent cum se numește el, nu are cum să le priceapă pe toate.