Revitalizare urbană la Cluj: 5 hectare de verdeață în fostul peisaj industrial

Să amenajezi noi parcuri în mijlocul unui oraș dens construit este o sarcină foarte dificilă. Terenuri libere nu prea mai există în cartierele vechi și, evident, nu poți demola clădiri rezidențiale. Însă o nouă șansă a apărut odată cu relocarea fabricilor în afara orașului. Acestea ocupau suprafețe generoase, compacte, iar unele erau chiar aproape de inima orașului.

Terenurile astfel eliberate pot fi dezvoltate conform regulilor urbanistice actuale, care impun cel puțin 30% spațiu verde pe sol natural și favorizează ansamblurile mixte, în defavoarea celor cu funcțiuni singulare, pentru a crea mini-cartiere cât mai confortabile pentru noii lor locuitori și a descuraja deplasările inutile în exterior. Se realizează astfel, cu adevărat, o regenerare urbană, prin înlocuirea unui spațiu degradat, poluat și închis pentru restul orașului cu o zonă plăcută pentru locuire și deschisă publicului.

Spațiile verzi sporesc calitatea vieții

În marile orașe europene și nu numai, procesul de reconversie urbană a fost una dintre cele mai eficiente soluții pentru dezvoltarea sustenabilă. Înlocuirea fostelor zone industriale cu cartiere rezidențiale mixte, care includ locuințe, servicii și mult spațiu verde, nu doar regenerează zonele degradate, ci contribuie direct la creșterea calității vieții urbane. Când spațiul verde este generos și se regăsește pe sol natural, impactul pozitiv asupra comunității este și mai vizibil și mai valoros.

Spațiile industriale abandonate sunt frecvent asociate cu degradarea urbană, poluare și izolare socială. Clădirile vechi și funcțiunile învechite ocupă suprafețe mari, dar sunt deconectate de viața cotidiană a orașului. Zonele mixte, care combină apartamentele cu servicii, birouri, spații comerciale, educaționale și recreaționale, oferă o soluție eficientă pentru a răspunde nevoilor actuale ale populației urbane.

Astfel de proiecte contribuie la densificarea echilibrată a orașului, reduc presiunea pe extinderea necontrolată spre periferii și reintroduc în circuitul urban terenuri valoroase, dar subutilizate. În plus, prin integrarea funcțiunilor mixte, noile cartiere devin vii pe tot parcursul zilei, nu doar în momentele când oamenii se întorc acasă, reducând sentimentul de izolare și crescând siguranța.

Spațiul verde pe sol natural, nu pe beton

Un element central al acestor dezvoltări îl reprezintă spațiile verzi. Studiile arată că oamenii care locuiesc în apropierea parcurilor sau grădinilor au o stare de bine mai bună, sunt mai activi fizic și resimt mai puțin stresul cotidian. Vegetația contribuie semnificativ la reducerea poluării aerului și fonice, la reglarea temperaturilor urbane și la captarea apelor pluviale, contribuind astfel la adaptarea orașelor la schimbările climatice.

Într-o zonă rezidențială, spațiul verde devine loc de întâlnire, de joacă, de sport sau de relaxare. Contribuie la coeziunea comunitară, la dezvoltarea armonioasă a copiilor și la integrarea socială a tuturor categoriilor de vârstă. Mai mult, proximitatea spațiilor verzi crește valoarea locuințelor și atractivitatea zonei pentru investitori sau noi locatari.

O distincție esențială în planificarea urbană o reprezintă tipul de spațiu verde: există o diferență majoră între vegetația plantată pe acoperișuri și cea aflată pe sol natural. Deși acoperișurile verzi aduc beneficii precum reducerea efectului de insulă termică sau îmbunătățirea izolării termice, ele nu pot înlocui complet rolul unui parc sau al grădinilor publice amenajate pe sol.

Solul natural permite plantarea arborilor mari, cu coronament dezvoltat și rol ecologic major, care nu pot fi susținuți pe structuri de beton. În plus, păstrează o legătură directă cu pânza freatică și favorizează infiltrația naturală a apei, contribuind la gestionarea durabilă a apelor pluviale. Pe sol natural se pot crea habitate pentru specii de păsări, insecte și animale urbane, crescând biodiversitatea și reziliența ecologică a orașului.

Pentru comunitate, diferența este și una de utilizare: spațiile verzi pe sol natural oferă loc pentru plimbări, sport, picnicuri sau joacă, toate într-un mediu deschis și accesibil. Ele devin parte din rutina zilnică a oamenilor – un „al treilea loc” între casă și serviciu – unde se construiesc relații, se consolidează sănătatea fizică și mentală și se creează sentimentul de apartenență.

Un proiect relevant: reconversia platformei Sanex

Un proiect important pentru Cluj, care se încadrează în acest model, este cel dezvoltat de compania Prime Kapital în zona IRA, pe amplasamentul fostei platforme industriale Sanex. Pe o suprafață de peste 17 hectare urmează să fie construite blocuri de locuințe, spații de birouri și servicii, precum și un mall. Dezvoltatorul va edifica și va dona autorităților locale o creșă, înconjurată de o suprafață verde consistentă, care va răspunde nevoilor familiilor tinere dintr-o zonă a orașului unde lipsesc astfel de facilități educaționale.

Peste 30% din acest teren va fi acoperit cu spațiu verde pe sol natural, astfel că Clujul va câștiga mai mult de 5 hectare de verde autentic, într-o zonă defavorizată din acest punct de vedere, dominată în prezent de industrie și de locuințe fără acces facil la un parc în apropiere.

Ansamblul va fi deschis publicului, astfel încât și locuitorii zonelor adiacente sau vizitatorii mall-ului vor putea să se relaxeze în spațiile verzi create aici. În interiorul acestui mini-cartier nou creat, deplasarea se va face exclusiv pe alei pietonale și piste de biciclete, mașinile având acces doar pe străzile adiacente și în parcarea subterană de mari dimensiuni.

De asemenea, centrul comercial va include o zonă verde pe acoperiș, cu spații de relaxare, locuri de joacă și terenuri de sport. Beneficiile pentru comunitatea clujeană sunt evidente, iar reputația dezvoltatorului oferă siguranța că proiectul nu va rămâne doar o idee, ci va fi transpus în practică la standarde ridicate de calitate.

Crearea acestei zone mixte, cu mult spațiu verde și conexiuni urbane importante – către viitorul Parc Aurel Vlaicu și amenajările malurilor Someșului – promite să transforme radical această parte a orașului. O zonă astăzi ignorată ar putea deveni, în doar câțiva ani, un punct de atracție pentru locuire, muncă și petrecerea timpului liber. Iar Clujul ar face un nou pas către un model urban mai echilibrat, mai sănătos și mai prietenos cu locuitorii săi.