Reversul monedei celor două milioane de pasageri ai Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj

De ceva timp, Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj s-a premiat cu „Pasagerul Două Milioane” într-un cadru deja clișeic pentru a anunța că spre sfârșitul anului este așteptat și pasagerul 3 milioane.

La prima vedere, nimic rău în asta. Ba din contră, e dovada dezvoltării aeroportuare a orașului. Însă dacă privim prin ochii locuitor clujeni din cartierele Someșeni, Între Lacuri, Mărăști, Gheorgheni, Borhanci, Bună Ziua, Centru, Zorilor, Mănăștur sau Apahida, observăm că cei de la Aeroport urmăresc orbește două obiective deloc chibzuite: cât mai mulți pasageri și cât mai multe zboruri, fără să țină cont de multe efecte și riscuri.

Sa le luăm pe rând.

CĂT DE POLUATĂ ESTE ATMOSFERA CLUJULUI?

An de an, la cum sunt configurate traseele de zbor peste oraș, majoritatea populației municipiului Cluj-Napoca înghite minimum 10 mii de tone de noxe generate de cele peste 7.000 curse care au decolat peste oraș doar în prima parte a acestui an.

Conform calculelor celor de la „Nu ne mai zburați somnul!”, doar decolările din luna trecută au generat 1.666,58 tone de CO₂ (dioxid de carbon – n.r.). Comparativ, este echivalentul poluării de la 1,1 milioane de mașini care traversează orașul cu motor de VW Golf (118 – 123 CO₂/km)! Dacă facem un calcul sumar, raportat la numărul total de autovehicule înmatriculate în Cluj-Napoca – cam 170.000, înseamnă ca avioanele dublează poluarea atmosferică generată de autovehicule.

Ce fac autoritățile? Primăria Cluj-Napoca și-a asumat „Planul Cluj 2030 Drumul Către Neutralitate Climatică”,  făcând parte din alte 100 de orașe europene care și-au propus același lucru. Ciudat că în strategia Primăriei sunt prezentate multe inițiative, deloc ieftine, cu bugete de ordinul zecilor de milioane de euro, pentru măsuri precum reducerea insulelor de căldură, transport public, anveloparea clădirilor și multă comunicare cu populația însă, din păcate, nici măcar în treacăt nu au fost menționate avioanele.

Măsurile avute în vedere de Primărie au impact mult mai scăzut sau chiar nesemnificativ raportat la varianta unei simple decizii administrative de limitare a zborurilor peste oraș așa cum alte municipalități europene au întreprins deja, interzicând activitatea aeroportuară pe timp de noapte, cum ar fi: Zurich, Düsseldorf sau Brussels.

Cumva adoptăm pe spicuite standardele europene si alergăm după lucruri – multe fancy, risipind resurse publice prețioase pe studii si experți care nu ne spun efectul evident nociv pe care îl au noxele avioanelor asupra sănătății umane.

CARE ESTE NIVELUL REAL AL ZGOMOTULUI GENERAT DE AVIOANE?

Doar anul acesta, peste 1.500 de zboruri de noapte au ținut treji locuitori din majoritatea cartierelor orașului, fiind puși să îndure nopți albe de nesomn. Conducerea Aeroportului și Agenția Mediului Cluj știu bine asta, iar în loc să reducă mișcările de aeronave ce tranzitează municipiul și să plafoneze numărului de zboruri pe timp de noapte, ambele măsuri prevăzute atât în Planul de Acțiune pentru prevenirea zgomotului aeroportuar cât și în AIP România (manualul aviației civile care conține reglementări și proceduri de zbor) au întocmit măsurători de sunet pe un trafic aerian mai redus cu 380% față de situația actuală, cu gândul că în felul acesta vor minimiza impactul real al poluării fonice asupra clujenilor.

Prin acest demers, ambele instituții ne arată că fac analize ca să dea bine în acte și nu să protejeze cetățenii clujeni expuși, ocolind situația reală a poluării fonice datorată aeroportului. În caz că nu știu,  conform datelor medicale, fiecare creștere cu 10 decibeli (dBA) a zgomotului exterior crește riscul de AVC cu 6% pentru persoanele cu vârsta de peste 45 de ani. E timpul ca și Consiliul Județean Cluj, în calitate de proprietar al aeroportului, să intervină pentru a stopa acest risc pe care clujenii îl trăiesc în propria casă fără posibilitate de a se proteja.

CUM STĂM CU SECURITATEA PASAGERILOR DIN INCINTA AEROPORTULUI?

Actuala construcție a terminalului a fost proiectată pentru o capacitate totală de două milioane călători pe an. În condițiile în care această bornă a fost atinsă deja la mijlocul lui august, iar până la sfârșitul anului se accelerează pentru depășirea pragului de 3 milioane de pasageri, înseamnă că aeroportul își asumă cu bună știință supraîncărcarea capacităților sale de dragul numerelor și știrilor în lumină pozitivă, neglijând riscurile la care sunt expuși pasagerii.

Privind imaginea călătorilor care suprapopulează incinta aeroportului, surprinsă de cunoscutul om de  afaceri George Roth, nu pot decât să îmi pun o singură întrebare: cât de sigur este, de fapt, aeroportul din Cluj, în caz de incendiu sau cutremur?

Nu cumva Aeroportul Internațional „Avram Iancu” din Cluj crește numărul de clienți, pe modelele Colectiv și Untold, fără sa țină cont de acest aspect esențial de securitate? Probabil cei de la ISU Cluj ar fi mai în măsură sa ne răspundă la această întrebare.

CALITATEA SERVICIILOR OFERITE

Oricine a călătorit cu avionul din Cluj știe că în incinta acestuia serviciile lasă de dorit, opțiunile sunt limitate, iar prețurile sunt exagerate. Probabil și pentru că spațiile de așteptare sunt cumva „confiscate” de operatorii de tip duty free, iar aeroportul a uitat că acesta deservește în primul rând cetățenii și nu companiile care caută doar să-și crească profitul.

Cu multe zboruri întârziate sau chiar anulate, cei două milioane de călători, copii și bătrâni, care odată trecuți de controlul pașapoartelor sunt prinși în zona de așteptare ca într-o colivie. Singura lor opțiune de hrană sunt niște sandviciuri scumpe spre bucuria vânzătorilor.

Cu un trafic zilnic comparabil cu un centru comercial, Aeroportul nu dispune nici măcar de o alimentară, farmacie, restaurant sau loc pentru copii, facilități normale pentru un aeroport care clamează că ar fi unul dintre cele mai bune din Europa.  Ce să mai amintim de fast track, servicii VIP sau spații pentru întâlniri de afaceri. Vise!

Operatorii zborurilor din Cluj sunt celebri pentru anecdote cu – totul se plătește și primești nimic – montate chiar de cunoscutul umorist Mircea Bravo. Conform relatărilor presei, însuși Alin Tișe, șeful cel mare al Aeroportului Cluj, urmează să dea în judecată compania aeriană WIZZAIR după ce a rămas blocat pe aeroportul din Bologna, alături de peste 100 de persoane care se întorceau acasă, la Cluj.

LA CLUJ AVEM ZERO COMPANII AERIENE DIN TOP 1O MONDIAL

Asta spune multe despre cât de valoroși suntem și ce standarde de calitate oferite clienților asigură Aeroportul din Cluj. KLM, FINAIR, AIR FRANCE, QATAR, SWISS și alte companii serioase de linie niciodată nu o să aterizeze în Cluj, știind ce servicii le sunt asigurate azi pasagerilor.

Să nu credem că aceste companii nu zboară de pe aeroporturi mai mici. Dacă ne uităm la estonii din Tallinn sau la Skopje – un oraș care nici măcar nu e în UE, unde macedonenii ne dau clasă la orice capitol. Au și ei curse WizzAir dar sunt undeva mai la urmă și neînsemnătate.

PREMIU PENTRU CEL MAI BUN AEROPORT, DAR NU PENTRU PASAGERI

O altă păcăleală a aeroportului din Cluj este premiul de „Cel mai bun Aeroport din Europa” în anul 2021. Da, se poartă și la case mai mari și e bine să citim notele de subsol, pentru că denumirea premiului e improprie, conform ACI Europe premiul fiind acordat pe chestiuni adiacente activității de bază, respectiv: pentru măsurile implementate în managementul activității in timpul crizei COVID, adică călători ținuți afară la -10 grade Celsius; pentru reconversia forței de  muncă pentru adaptarea la condițiile de pandemie, adică pe perioada pandemiei, Aeroportul nu a disponibilizat niciun angajat, ba din contră a mai și angajat unul în plus astfel ca cei 241 de salariați din 2020 să poată tăia frunze la câini după deja buna practică a companiilor de stat; pentru redresarea rapidă a traficului de pasageri, adică fiecare zboară pe unde vrea, că la noi e sat fără câini, dar și pentru eforturi de a aduce noi rute și companii aeriene, la Cluj operând covârșitor companii din grupa junk.

O NOUĂ ABORDARE – UN AEROPORT CARE RESPECTĂ CLUJENII ȘI PASAGERII

E timpul să nu ne mai mințim că suntem cei mai buni și cei mai frumoși. Mai bine să ne uităm în oglindă, să identificăm problemele și să căutăm soluții chemând la masă pe toți factorii implicați. Da, Aeroportul Cluj e bine să se dezvolte, dar nu haotic ci armonizat cu interesul clujenilor ca proprietari ai acestuia.

Pledez pentru o reglementare clară a orelor de funcționare aeroportuară și interzicerea zborurilor de noapte.  Transparentizarea condițiilor tehnice privind direcțiile de aterizare și decolare. Controlul poluărilor asociate prin montarea unor sisteme de măsurare a calității aerului și a indicatorilor de zgomot în locuri relevante pe raza întregii municipalități și chiar a localităților riverane.

Transparența tuturor acestor date monitorizate online și implicarea expresă a autorităților de resort printr-un control administrativ în timp real. Totodată, este nevoie de o dezbatere publică serioasă cu implicarea societății civile, a autorităților locale, dar și a experților independenți în mediu, sănătate și aeronautică privind stabilirea direcției viitoare de dezvoltate a Aeroportului Internațional „Avram Iancu” din Cluj.

Ca cetățean al Clujului, am așteptări serioase pe partea de servicii aeroportuare. Ne putem propune să fim măcar la nivelul țărilor baltice. Ar trebui să căutăm mai multă calitate în dauna cantității și așa putem da oportunitatea dezvoltării și altor afaceri care pot gravita în jurul aeroportului.

Numărul de pasageri și numărul destinațiilor, fără servicii calitative, siguranța pasagerilor și respect pentru sănătatea clujenilor și a naturii, sunt doar niște obiective comunistoide de plan cincinal.

Serioja (Vasile) Ruscovan

Soț, părinte, antreprenor și activist civic; născut în Sighetu-Marmației și, din 2001, domiciliat în Cluj-Napoca. Mă leagă începutul carierei de cabinetul fostului negociator-șef cu UE, profesorul Vasile Pușcaș, responsabil pe tehnică legislativă. Din 2007, activitatea mea s-a desfășurat strict în mediul privat, în sectorul medical, unde am și dezvoltat un grup de firme cu obiective clare de modernizare a sistemului medical din România. De zona civică mă leagă acțiunile de protejare a Roșiei Montane, susținerea materială a copiilor nevoiași în vederea prevenirii abandonului școlar, iar din 2022 sunt concentrat pe ajutoare umanitare acordate Ucrainei, ca membru în cadrul grupului de acțiune coordonat de Prefectura Cluj. Ca profesii, sunt jurist și economist, cu un master în Contabilitate și Administratea Afacerilor.