Rectorul UBB Cluj-Napoca, Daniel David, despre mândria de a fi clujean: „Mândriile locale sunt periculoase. Ele pot fragmenta o țară”

Invitatul săptămânii la Real Estate Agenda, emisiune produsă de Napoca Live, în colaborare cu Media9, a fost rectorul UBB Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Daniel David. Acesta a fost întrebat de către realizatorul emisiunii despre „mândria de a fi clujean”: ce înseamnă, de unde provine, ce îi face pe oameni să se simtă astfel.

„Vă întreb: marile proiecte ale Clujului (metroul, centura metropolitană, trenul metropolitan – n.r.) contribuie la mândria de a fi clujean? Nu știu dacă (sintagma asta – n.r.) e legată de proiecte, de administrație, de mersul economic, de mersul academic sau de festivaluri. E fain la Cluj? Ce anume îi face pe oameni să se simtă mândri că sunt clujeni?”, a fost întrebat rectorul UBB Cluj-Napoca.

„Eu am venit în Cluj în 1991 – 1992 (din Satu Mare – n.r.). Clujul n-arăta așa, și ne amintim cum arăta în acea perioadă. Sigur, era aceeași clădire a Universității, care pentru mine, ca student, însemna centrul. Lucrurile s-au schimbat, dar eu am simțit o mândrie de a fi clujean de atunci.

Sigur, odată ce orașul s-a dezvoltat economic și academic, dar academic Clujul a fost puternic și atunci, orașul a explodat ca dezvoltare, iar mândria a fost alimentată. Însă aceste mândrii locale sunt foarte periculoase în forma în care le văd românii. Pentru că ele, practic, fragmentează o țară.

Nu mai poți, la un moment dat, să faci dezvoltări metropolitane, nu mai poți concentra zone administrative, instituții…  Încep să se ia la concurs, dar un concurs în sens prost, nu unul de cooperare: un concurs între Cluj și Iași, Cluj-Timișoara, Cluj-București.

Adică în loc să se meargă într-o logică de cooperare, și să recunoască fiecare ce avantaje are, uneori ne trezim ca în fabula aceea cu broasca a lui La Fontaine. Broasca se credea la fel de mare ca boul, iar ca să devină așa de mare încearcă să crească până explodează.

Da, există această mândrie locală, dar în loc să fie constructivă, de colaborare cu alții care au mândriile lor, mândriile noastre sunt duse în forma asta exagerată de <trebuie cel mai, cea mai…>”, a explicat profesorul universitar.

„Sună foarte interesant ce ați spus dumneavoastră și iau ca exemplu zona metropolitană: Clujul poate colabora în termenii ăștia cu Floreștiul, cu Gilăul, cu Chinteniul, cu Apahida? Sau și acolo se creează un sentiment care nu le permite să se subordoneze nimănui?”, a fost interesat realizatorul emisiunii.

„Nu știu. Știu la fel de mult ca orice cetățean, că n-am urmărit fenomenul ăsta. Poate dumneavoastră, că lucrați în presă, să știți mai multe. Dar uitându-mă de afară, mi se pare că nu. Mi se pare că apar niște orgolii extraordinare, de aceea poate nici nu putem face niște concentrări metropolitane.

Adică, nu vreau să supăr pe nimeni, dar în mod normal, într-o lume normală, că tot acolo vom ajunge, Floreștiul va fi cândva o suburbie, un cartier al Clujului. Mănăștur a fost cândva un sat lângă Cluj. Nu se poate dezvolta altfel zona, indiferent ce se spune astăzi. O să vedem peste 10 ani ce se va întâmpla.

Acolo vom ajunge. Și ne vom aminti că sunt niște oameni care, ca urmare a orgoliului lor, blochează dezvoltarea unei comunități mai largi”, a mai declarat rectorul UBB Cluj-Napoca în emisiunea de la Napoca Live.