Recensământul este afectat. Dezinteres al primăriilor pentru nomenclatorul stradal electronic

Nepăsarea primăriilor privind implementarea Sistemului Integrat de Cadastru și Carte Funciară – din care fac parte integrantă programele de cadastru general Registrul Electronic Național al Nomenclaturilor Stradale (RENNS) și Registrul Agricol Național (RAN) – conduce inclusiv la neatingerea obiectivelor recensământului populației.

Astfel, cu toate că, potrivit OUG nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor (RPL), Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (care gestionează RENNS) avea obligația de a pune la dispoziția Institutului Național de Statistică toate datele disponibile din registru, acest demers a fost preponderent formal, deoarece acesta este ”cam gol”…

Dacă decizionalii din UAT-uri s-ar fi implicat proactiv în implementarea RENNS, astăzi fiecare adresă administrativă din țară ar fi identificată prin coordonate GPS, aspect necesar în cazul direcțiilor județene de statistică și util fiecărui recenzor. De asemenea, dacă autoritățile implicate în demers ar fi prevenit o serie de deficiențe semnalate încă de la debutul RPL, derularea activității menționate nu ar fi fost afectată și s-ar fi încadrat în termenul asumat.

Recensământul este important și pentru că de numărul de locuitori reali ai unei localități vor depinde și fondurile ce urmează a fi alocate pentru proiectele de dezvoltare ale unității administrativ-teritoriale (UAT) respective. Astfel, există comentarii că o parte din autoritățile locale nu sprijină derularea RPL, conducerile UAT-urilor respective fiind interesate să fie menținute datele de la recensământul anterior, dat fiind faptul că populația este în scădere (fapt ce ar duce inclusiv la diminuarea fondurilor alocate).

Lipsa de interes exprimată în cifre la nivelul județului Cluj

La nivelul județului, 65 (80%) din cele 81 de primării nu au început încă introducerea datelor în RENNS, stadiul fiind incipient și în celelalte UAT. Astfel, deși conform art. 8 al HG nr. 777 din 2016 primarul are obligația să aloce personal în acest scop, o serie de edili nu au materializat demersul, motiv pentru care nu s-au introdus date în program în următoarele UAT-uri: Aluniș, Apahida, Baciu, Băișoara, Câmpia Turzii, Ciurila, Fizeșu Gherlii, Măguri-Răcătău, Mintiu Gherlii și Pălatca.

Şi pe acest fond, deşi în jurul datei de 15 iunie, Emilia NEGRILĂ – directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Cluj declara că, pe de o parte, deficitul de personal care să presteze servicii de recenzare era de aproximativ 100 de persoane, iar pe de altă parte cele aproximativ 100.000 de autorecenzări online care au fost invalidate trebuie refăcute de către recenzori în teren, constatăm că situația nu s-a remediat nici în prezent.

Astfel, cu toate că la nivelul județului Cluj ar trebui să activeze 721 de recenzori (conform celor 721 de sectoare ale județului stabilite de DJS Cluj), cu doar câteva zile înainte de finalizarea etapei de teren sunt doar 650 de recenzori care se deplasează la domiciliul cetățenilor. Ponderea chestionarelor completate în etapa de autoînregistrare (371.436 validate) situează județul Cluj pe locul 2, după municipiul București, în timp ce numărul persoanelor recenzate prin metoda CAPI (interviul față-în-față asistat de computer) la data de 17 iulie a fost de 338.691.

Nici în județele Bihor și Sălaj situația nu este mai optimistă

Astfel, peste 75% dintre cele 101 de primării bihorene nu au început introducerea datelor, în 18 dintre acestea nefiind create nici până azi conturile de utilizatori. Din această categorie fac parte UAT Abram, Batăr, Brusturi, Buduslău, Cefa, Cherechiu, Căbeşti, Drăgăneşti, Finiş, Lunca, Sâmbăta, Sălacea, Tileagd, Vadu Crişului, Viişoara, Şimian, Ştei şi Ţeţchea.

Pe fondul celor menţionate anterior, conform ultimelor date făcute publice de DJS Bihor, până la finalul zilei de 12 iulie 2022, în plan local s-au înregistrat un număr de 488,1 mii chestionare care au avut completată secțiunea de persoană, ceea ce reprezintă doar 88,2% din populația rezidentă estimată a județului în 1 decembrie 2021. Această pondere situează județul Bihor pe locul 15 la nivel național. Mai mult, majoritatea chestionarelor (307.194) au fost completate în etapa de autoînregistrare.

Între localitățile cu cele mai slabe rezultate sunt Copăcel, Tileagd și Căpâlna.

În județul Sălaj, dezinteresul aleșilor locali este reliefat de faptul că din cele 61 de primării sălăjene 40 UAT nu au demarat introducerea datelor. Între primăriile codașe figurează oraşul Cehu Silvaniei, respectiv comunele Boghiş, Camăr, Carastelec, Crasna, Creaca, Crişeni, Hereclean, Pericei, Meseşenii de Jos, Lozna, Şărmăşag, Românaşi, Valcău de Jos, Vârşolţ, Treznea și Zimbor.

Ponderea chestionarelor completate în etapa de autoînregistrare (108.022 validate), în timp ce numărul persoanelor recenzate prin metoda CAPI la data de 17 iulie a fost de 98.780.

Concluzii

Se pare că, deși a trecut doar un an, primarii nu au învățat nimic din modul defectuos de derulare a Recensământului General Agricol … afectat și de necompletarea aplicației Registrul Agricol Național în multe comune din județele Bihor, Cluj și Sălaj.

La fel, la Recensământul Populației și Locuințelor din România, în contextul în care persoanele nerecenzate nu apelează la programarea unei întâlniri cu un recenzor sau nu se deplasează la punctele fixe de recenzare deschise de primării, se pare că nici edililor, nici cetățenilor nu le mai pasă de motto-ul recensământului ”om cu om, casă cu casă”...