Punct gospodăresc accesat cu cardul, recepționat de Emil Boc doar pe Facebook. Câte platforme subterane de deșeuri are Clujul

Primăria Cluj-Napoca a pornit, în 2017, un proiect ambițios: acela de a îngropa punctele gospodărești. Așa e civilizat, așa stau lucrurile și în Occident. Așadar, a semnat un contract-cadru pentru 100 de platforme subterane de deșeuri cu societatea bihoreană Euriteh SRL, în valoare de un milion de euro (4,8 milioane de lei). Numai că, în noiembrie 2019, Euriteh a renunțat la contract.

81

de puncte gospodărești a realizat societatea bihoreană, înainte să anunțe că intră în faliment.

Municipalitatea a organizat o nouă licitație și a semnat un alt acord-cadru, cu Megatitan SRL, pentru 200 de platforme. Acestea ar urma să fie finalizate până în decembrie 2021. Suma: 8,8 milioane de lei, fără TVA. Prima comandă lansată: servicii de proiectare și execuție lucrări pentru 50 de platforme (din cele 200), ce avea termen de realizare la 30 aprilie 2020. Suntem în iulie și au fost finalizate doar 11 platforme subterane dintre cele 50 (patru în anul 2019, șapte în 2020). Au fost depuse mai multe cereri pentru avizare și au început să iasă autorizații de construire.

Socoteala noastră pare mai pesimistă decât cea a Primăriei. Știam că sunt 92 de platforme, city-managerul Gheorghe Șurubaru ne-a informat că ar fi mai multe. “Avem 103  finalizate și încă 50 în diferite stadii de obținere a documentațiilor și avizelor în vederea obținerii autorizației de construire. Pe contract mai avem 100 care vor fi demarate după finalizarea celor 50”, a subliniat Șurubaru.

Situația e și mai precară la accesul cu cardul. Vă amintiți, poate, că primarul Emil Boc a inaugurat pe Facebook, în decembrie 2019, un astfel de punct gospodăresc, în Zorilor, s-a și lăudat cu asta în retrospectiva anului trecut. Postarea sa video are 1,8 milioane de vizualizări! Acea platformă nici măcar nu a fost recepționată vreodată. Era un proiect-pilot pentru 12 puncte gospodărești cu acces modern, dar firma care a executat lucrarea a renunțat la contract, așa că nici nu s-a mai făcut recepția. Juridic, nu există. Municipalitatea este în plin proces de evaluare a ofertelor pentru stabilirea unui alt executant.

Deșeurile colectate de la punctele gospodărești sunt cântărite doar la rampa autorizată temporar a Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj, care a atins deja capacitatea de 75% şi se află în proces de închidere, astfel încât plata este împărțită în mod egal tuturor membrilor asociațiilor de proprietari arondate punctelor gospodărești, pe baza frecvenței din calendarul publicat pe site-ul primăriei. Astfel, deşi erau obligate, autorităţile locale nu au finalizat implementarea instrumentului ”plătește pentru cât arunci”, prevăzut în legislaţie.

În altă ordine de idei, nemulţumirile cetăţenilor sunt reale, multe şi mai ales întemeiate, unele fiind transmise redacției Media9:

• ridicarea cu întârziere a deșeurilor (ex. platformele subterane de pe str. Tulcea, zona supermarketului Lidl Mărăşti);
• punctul gospodăresc situat pe Dorobanţilor nr. 90, 96, 128 și 132 nu face faţă volumul deșeurilor aruncate zilnic, având în vedere că este vorba despre 4 blocuri foarte mari (minim 7 etaje cu câte, minim, 2 scări);
• lipsa containerelor (clopote) destinate colectării separate (ex. zona str. Al. Vaida-Voevod nr. 101, 105, 107); au dispărut și de pe strada Donath
• încărcarea autospecialei de salubritate cu conţinutul a mai multor tomberoane cu deşeuri din categorii diferite (ex. strada Oașului 86-90).

Există unele măsuri care pot fi implementate de decidenții din plan administrativ local, respectiv:

• Conformarea autorităţilor locale la cadrul normativ, respectiv prin asumarea şi implementarea obligaţiilor prevăzute la art. 17 din legea 211/2011, privind regimul deșeurilor modificat prin OUG 74/2018;
• Determinarea societăţilor contractante de a urgenta furnizarea platformelor subterane, conform celor asumate şi edificarea unui nou punct gospodăresc sau amplasarea unei platforme în zona str. Dorobanţilor nr. 90 şi a altor zone aglomerate;
• Implementarea instrumentului economic „plăteşte cât arunci”, aspect cu impact final şi pozitiv asupra finanţelor cetăţenilor, precum şi stabilirea unui mecanism legal de presiune asupra operatorilor de deşeuri contractaţi la nivel municipal să respecte obligaţiile asumate.