Propunere venită din Suedia: amenajarea unor locuri publice de „scaldă” și grătare în zona lacurilor de la Gilău

În timpul dezbaterilor de la Centrul de Imagistică și Imaginație Civică (CIIC) pe tema realizării culoarului velo – pietonal de la Gilău la Apahida, un român stabilit în Suedia a ținut neapărat să intervină și să supună atenției o problemă întâlnită de foarte mulți clujeni pe durata verii: lipsa unor locuri publice amenajate pentru un grătar sau pentru o baie în zona lacurilor de la Gilău, Beliș și Tarnița.
Chiar dacă subiectul propus de clujeanul stabilit în nordul Europei nu atingea tema dezbaterii, o parte dintre cei prezenți la dezbaterea de la CIIC i-au dat dreptate. Arhitectul care realizează PUG-ul comunei Gilău, Horațiu Răcășan, a fost unul dintre ei, la fel și cei din echipa de proiectare.
David Tîmbuc (foto) este din Gilău, unde și-a petrecut copilăria; o perioadă a locuit în Valencia, Spania, dar de 10 ani trăiește în Suedia.
Deși se află la mii de kilometri de locurile natale, David Tîmbuc s-a arătat foarte interesat de ceea ce se întâmplă în Cluj, în județ și, evident, în zona Gilăului, dovedind în timpul intervenției sale prin ZOOM că este la curent cu subiectul dezbătut. I-a felicitat pe autorii proiectului, după care și-a spus păsul.
„Sunt din Gilău și înainte de a mă stabili în Suedia, am locuit 10 ani în Valencia. Locuind aici, am auzit că Clujul rivalizează cu Valencia cu acest proiect european, care s-a clasat în primele 10 din Europa. Credeți-mă că sunt impresionat și emoționat pentru asta.
Putem să facem din Cluj să fie asemănător cu Valencia datorită Someșului, lacului de la Gilău și ce mai avem. Propunerea mea e mai tare pentru Gilău. Am remarcat că, atunci când revin acasă, nu găsesc un loc de baie sau de un grătar în zona lacului. V-aș ruga să luați în considerare solicitarea mea, să se amenajeze aici un loc de baie pentru tineri.
Nu știu ce reglementări are pentru asta Apele Române, dar când eram copil aveam, pe o lungime de șase kilometri, de la baraj până la ieșirea din Gilău, vreo 10 puncte de scaldă, de înot. Astăzi nu mai este niciunul. V-aș ruga să luați în considerare 2-3 puncte amenajate pentru locuri de baie și de plajă.
Vă mai rog să luați în considerare și o alee prin preajma lacului, care să plece de la un punct, dar să nu trebuiască să revenim pe același traseu. Ar mai fi nevoie și de vreo două locuri de picnic.
Și vreau să vă mai spun ceva. Eu am învățat să înot în Someșu Rece, la podul al doilea. Unde acum e podul în renovare, noi aveam acolo un hotar de scaldă. Din nefericire, acum sunt niște barăci acolo și e totul închis. Nu mai are nimeni acces. E păcat că cetățenii au de suferit din pricina unor privilegiați”, a transmis clujeanul din Gilău, stabilit acum în Suedia.
Ovidiu Cîmpean, care a moderat dezbaterea de la CIIC, i-a mulțumit lui David Tâmbuc pentru inițiativa civică pe care a prezentat-o și i-a rugat pe autorii proiectului să-i dea un răspuns.
Reprezentanții echipei care realizează proiectul „Someșul metropolitan – culoar verde-albastru de mobilitate urbană” i-au transmis că au discutat cu cei din administrația locală Gilău, unde au întâlnit o deschidere totală.
„Gilăul este o localitate care are o relație specială cu Someșul. Noi am început proiectul acolo, am avut discuții cu administrația și credem că lucrurile merg într-o direcție foarte bună. Avem bineînțeles și lucrurile pe care domnul ni le-a solicitat și din partea administrației e o deschidere totală”, a răspuns unul dintre reprezentanții proiectantului.
Scăldatul, doar în Marea Neagră
Trebuie spus că administrațiile locale pot amenaja locuri de picnic în anumite zone din preajma lacurilor, sub rezerva reglementărilor legale. Cât privește amenajarea unor „locuri de scaldă”, de îmbăiere în râuri și lacuri din România, nu pot s-o facă. Legal, doar în Marea Neagră și în alte zone special amenajate te poți scălda. Cine o face o face pe propria răspundere.
Apele naturale din România nu sunt declarate și autorizate de Uniunea Europeană ca fiind zone de scăldat. Turiștii pot face baie doar în Marea Neagră și în alte zone special amenajate.
Conform datelor înregistrate de Uniunea Europeană, doar 50 de zone litorale din România sunt declarate ca zone de îmbăiere din cele peste 3.000 de corpuri de apă.
Dacă vrei să știi ce s-a discutat la CIIC, afli din articolul de mai jos: