PROMISIUNI vs REALIZĂRI. Ce notă îi dați primarului Emil Boc pentru prestația sa din 2019?

Autor Ionel Lespuc în Stiri 7 luni în urmã 2802 Vizualizări

Ne apropiem de Revelion și, așa cum v-am obișnuit la final de an, vă propunem o analiză a proiectelor municipiului. Practic, cu voia dumneavoastră, punem pe cântar promisiunile primarului Emil Boc, de o parte, și realizările sale, de cealaltă.

Observația este că 2019 nu a fost un an extraordinar pentru oraș. Nu sunt mari obiective finalizate în acest an, materia primă de lăudat e cam subțire. Există totuși premise bune pentru următorul. De altfel, din punct de vedere al alegerilor locale, acesta este un an preelectoral. Și dacă tot am ajuns în zona politică, trebuie subliniat avantajul Clujului că are la București un guvern PNL. Municipiul a primit acordul pentru investiții din fonduri europene de peste 400 de milioane de euro, sumă la care a visat zadarnic pe timpul cabinetului Dăncilă.

Așadar, stăm cu un ochi pe scrisoarea primarului de la începutul anului 2019 și luăm pe capitole realizările de la finalul său. De precizat că această analiză a ignorat cu bună știință lucrări demarate sau continuate, încercând să pună degetul pe proiecte finalizate.

TRANSPORT ÎN COMUN. La primul punct în scrisoarea sa pe 2019, Emil Boc a promis introducerea în circulație a unor mijloace de transport în comun noi: 30 de autobuze electrice, 50 de troleibuze, 6 tramvaie. Au intrat în circulație cele 30 de autobuze, iar cele 50 de troleibuze au sosit din Polonia, însă primele 20 vor intra în exploatare abia după vacanța de Revelion. Tramvaiele de la Astra Vagoane Călători Arad sunt așteptate în continuare. Toate aceste mijloace de transport sunt cumpărate de municipalitate, pe fonduri europene, și concesionate Companiei de Transport Public (CTP). În plus față de promisiuni, au fost cumpărate, dar direct de CTP, zece autobuze pentru transportul elevilor. Astfel, a fost extins acest serviciu de la două la nouă școli clujene.

Tot la acest capitol se poate bifa realizarea de noi benzi dedicate, pe Nicolae Titulescu (unde pot circula și taximetriști cu clienți), Calea Florești și pe Calea Mănăștur.

PODURI. S-a promis finalizarea lucrărilor la podul Fabricii. Acesta nu este gata, mai sunt lucrări de făcut la primăvară, însă este circulabil pe toate cele patru benzi. Pe de altă parte, s-a închis complet șantierul de la nodul N. Podul Porțelanului nou s-a împotmolit într-un zăcământ de sare, iar cel vechi a fost reabilitat și redat circulației acum, în decembrie. La podul Garibaldi sunt probleme serioase: au fost vreo trei licitații la care nu s-a prezentat nicio firmă.

DRUMURI. Traficul din Cluj este în continuare haotic, dar șoferii conduc mai relaxat gândindu-se că, peste 20 de ani, va exista metrou. Glumesc, dar “metrou” a fost al doilea cel mai rostit cuvânt de către primarul Emil Boc, după “inovare”. Nu subestimați puterea sugestiei! Ce s-a realizat concret? Au fost suprailuminate câteva zeci de treceri de pietoni din oraș. Se gândise o variantă de senzori, ca trecerea să se suprailumineze doar când apar pietonii, dar s-a renunțat. S-a promis și că orice semafor nou va avea marcaj tactil şi dispozitive acustice pentru nevăzători; mai sunt multe semafoare de schimbat.

În 2019 s-au realizat zero piste de biciclete și zero parcări de biciclete, la Cluj. Cicliștii pot folosi însă benzile dedicate mijloacelor de transport în comun.

PARCĂRI. Încă un an în care nu s-a finalizat nicio parcare supraterană. Sunt trei în construcție, în Mănăștur, iar constructorii trag tare să poată fi inaugurat măcar una până la alegerile locale. De asemenea, se lucrează la parkingul din Hasdeu. Anul acesta s-au desființat peste 500 de garaje.

LOCUINȚE SOCIALE. S-a promis finalizarea blocului de pe strada Ghimeșului. Nici pe departe. Au apărut probleme de solvabilitate a constructorului, așa că sunt întârzieri serioase. Media9 a scris că, între timp, în ansamblul de pe strada Timișului locuiește, într-un apartament pentru săraci, o angajată a municipalității care câștigă aproape 10.000 de lei pe lună.

Pe de altă parte, municipalitatea a acceptat să plătească un procent din chirie și chiar să cumpere apartamente de pe piața liberă pentru persoane fără posibilități materiale.

SPAȚII VERZI&AGREMENT. S-a promis realizarea unui sistem modern de irigaţii în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”, care nu este finalizat. A fost anunțat și un aqua park, doar că proiectul s-a împotmolit din cauza opoziției ecologiștilor și a cetățenilor din zona Becaș. Primarul Emil Boc a promis o dezbatere publică pentru stabilirea unui nou amplasament.

Iarna aceasta ar fi trebuit să avem un patinoar lângă Cluj Arena. Toată lumea pare amnezică privind acest proiect.

Toate proiectele de baze sportive ale orașului exclud bazinele de înot. Ni se spune că mergem pe urmele Europei; păi în Ungaria, de exemplu, fiecare sat are piscine.

CREȘE. S-a finalizat, după Paști, creșa de pe strada Donath. Trebuia să fie gata în 2018 și avea deja copii înscriși, dar acești au fost redistribuiți.

Municipalitatea a venit și cu ideea suportării unui procent din plata familiilor către bone, dar acest proiect nu s-a mai materializat.

SMART CITY. Deocamdată, orașul digital promis este într-o perioadă de căutări și repoziționări. Categoric, nu îl avem. În schimb, municipiul a câștigat un proiect pe fonduri europene denumit Anto-CIIC, care prevede și modernizarea softului Antonia. Poate o vom vedea pe roboțica Primăriei ca hologramă. Primăria a fost vizitată și de un roboțel, pe care s-ar putea să îl vedem dându-ne binețe la poartă, dar asta nu ține loc de digitalizare.

URBANISM. Atmosfera din urbanism nu s-a însănătoșit, din păcate. Planează în continuare bănuieli asupra onestității și/sau competenței oamenilor care au frâiele în acest domeniu. Există în continuare arhitecți care primesc orice solicită, se permit ansambluri urbanistice pe străzi închise, pe spații verzi etc. În noiembrie, Media9 a scris despre un proiect în care oamenii din Primărie au încurcat coeficientul de utilizare a terenului pentru o construcție, ceea ce ar fi permis ridicarea unui etaj suplimentar.

COLECTARE SELECTIVĂ. Este lege, doar că nu se respectă. Puțini clujeni își dau interesul, iar societățile de salubritate, în ciuda amenințărilor primarului, continuă să colecteze deșeurile de-a valma. S-au promis puncte gospodărești cu cheie sau cartelă. Cel mai probabil, în momentul acesta sunt vreo două cu cartelă în tot orașul.