Proiectul imobiliar Sorin Dan – Gicu Buzdugan de pe Eugen Ionesco, contestat de vecini, a primit aviz favorabil condiționat

Proiectul imobiliar propus de oamenii de afaceri Sorin Dan și Gicu Buzdugan pe strada Eugen Ionesco a intrat joi în analiza Comisiei de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca. Documentația a fost reluată după ce certificatul de urbanism emis în 2022 a expirat. Comisia a promis aviz favorabil, dar condiționat, cu cerințe clare pentru ajustarea conceptului.

Un proiect de mari dimensiuni

Planul Urbanistic Zonal vizează un teren de aproximativ 9.500 mp, amplasat între strada Eugen Ionesco și strada Zorilor. Proiectul prevede construirea a două rânduri de blocuri de mici dimensiuni, majoritatea cu parter și două etaje.

Accesul auto ar urma să se facă exclusiv din strada Eugen Ionesco, o arteră deja suprasolicitată din punct de vedere al traficului. În interiorul ansamblului, circulațiile sunt gândite printr-o arteră principală de penetrare, completată de accese secundare.

În varianta inițială, spațiile verzi erau fragmentate în trei „buzunare”, separate de clădiri și parcaje.

Condițiile arhitectului-șef

Arhitectul-șef Daniel Pop a cerut modificări importante:

• în partea nordică, spre vecinătatea cu case, să fie prevăzute doar locuințe individuale sau semicolective;
• în partea sudică, unde terenul se învecinează cu blocuri, să fie admise locuințe colective.

„Pe latura nordică, datorită faptului că vă învecinați cu locuințe individuale unifamiliale, propunerea mea este să veniți cu case de maxim tip semicolectiv. În schimb, spre sud, unde sunt blocuri destul de înalte, puteți veni liniștiți cu locuințe colective mici”, a explicat acesta.

Totodată, spațiile verzi trebuie comasate într-o singură suprafață coerentă centrală, și nu fragmentate în mai multe parcele.

Vecinii, preocupați de trafic și de înălțime

Unul dintre vecini, Claudiu Săsean, a atras atenția asupra impactului pe care îl poate avea ansamblul:

„Aș dori să fie luate în calcul partea de trafic, partea de înălțime, partea de însorire și, cea mai importantă, distanța față de proprietățile existente. Pe aceste considerente solicit să decideți în consecință, raportat la principiile pe care le promovați.”

Arhitectul-șef a reamintit că trebuie respectate și distanțele minime: „Este foarte clar că proiectantul trebuie să știe de la început: retragerea de la limita posterioară este de minimum 6 metri și o înălțime maximă de 14 metri.”

Următoarele etape

Proiectul se află în continuare în faza de aviz de oportunitate. Urmează elaborarea unui PUZ detaliat, care va fi supus din nou consultării publice. „Acum nu discutăm soluția propriu-zisă, ci câteva repere. Important e ca proiectantul să știe clar de la început care sunt limitele”, a precizat arhitectul-șef.

Astfel, proiectul trece mai departe, dar cu condiții mai restrictive decât intenția inițială, menite să protejeze zona de case de pe latura nordică și să reducă impactul asupra vecinilor.