Proiectul de peste un miliard de euro din județul Cluj. Ministru: „Nu renunţ la acest proiect”

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, consideră că proiectul hidrocentralei Tarniţa – Lăpusteşti, județul Cluj, ar trebui declarat de importanţă naţională, dar acest lucru se poate face abia după ce va fi realizat un studiu de fezabilitate, pentru că acum există doar o idee sau studii mai vechi. 

Sebastian Burduja: „Nu renunţ la acest proiect şi nu cred că România ar trebui să renunţe”

„La Tarniţa ştiţi că am semnat memorandumul cu Itochu şi vrem să continuăm acest parteneriat. La Tarniţa problema nu este, cum a declarat SAPE (Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie n.r), că nu este declarat de importanţă naţională şi de aceea nu se poate face un studiu de fezabilitate. Din contră, logica e să faci un studiu de fezabilitate, să-l aduci la zi, după care să-l poţi, eventual, declara de importanţa naţională. Eu cred că ar trebui să fie declarat, dar, până n-ai studiul de fezabilitate, nu ai nimic, ai doar o idee sau studii vechi de 10, 12, 15 ani. E un regret pe care-l am, că n-am reuşit reuşit să atribuim acest studiu de fezabilitate, chiar dacă a fost bugetat la peste trei milioane de euro. Nu renunţ la acest proiect şi nu cred că România ar trebui să renunţe, indiferent ce se întâmplă cu Ministerul Energiei”, a spus Sebastian Burduja, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.

Prima licitație a fost anulată

SAPE a lansat în luna octombrie 2023 prima procedură de licitaţie pentru realizarea studiului de fezabilitate a hidrocentralei Tarniţa, pentru care şi-au manifestat, iniţial, interesul 16 ofertanţi. Licitaţia a fost anulată automat, la sfârşitul anului trecut, de către SICAP, deoarece, potrivit unui anunţ postat pe platformă, „la data limită de depunere a ofertelor niciunul din ofertanţii înscrişi nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toţi factorii de evaluare electronică, după caz”.

La a doua licitație, au fost două oferte, ambele respinse

Licitaţia a fost reluată la mijlocul lunii ianuarie 2024. După mai multe cereri de amânare venite din partea posibililor ofertanţi, la mijlocul lunii iunie, la termenul limită, au fost depuse două oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate. Comisia de evaluare a analizat ofertele depuse şi, în urma evaluărilor, ambele au fost respinse, nefiind conforme cu cerinţele caietului de sarcini, în condiţiile în care, la reluarea licitaţiei, acesta a fost modificat şi adaptat pentru a fi mai accesibil şi flexibil, se arăta într-un comunicat al SAPE.

Memorandumul încheoat cu Itochu Corporation

La începutul lunii noiembrie, Ministerul Energiei şi compania japoneză Itochu Corporation au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, ministrul Sebastian Burduja declarând atunci că Itochu va participa la revizuirea documentaţiei tehnice şi în etapele următoare: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic şi execuţia proiectului, etape care vor parcurge toate rigorile legale din perspectiva competitivităţii.

Proiect de peste un miliard de euro

Proiectul hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşteşti, de peste un miliard de euro, reprezintă un pas important pentru dezvoltarea energetică a României. Aceasta va aduce numeroase avantaje, inclusiv îmbunătăţirea regimului de funcţionare a centralei nucleare de la Cernavodă, în special în contextul construirii Unităţilor 3 şi 4, precum şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili. Hidrocentrala va facilita transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină, va contribui la reglajul frecvenţă – putere, va asigura rezerva terţiară rapidă şi rezerva de avarie de scurtă durată.

De asemenea, va crea condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile, va furniza putere reactivă şi va funcţiona în regim compensator, respectând standardele de calitate a energiei electrice. Acest proiect va îmbunătăţi participarea Sistemului Energetic Naţional (SEN) la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă şi posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare, conform unui comunicat al Ministerului Energiei.