Proiectul de 1 miliard de euro, în stand by. Cele două oferte pentru centrala hidroelectrică din județul Cluj au fost respinse

Comisia de evaluare din cadrul Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a respins ambele oferte depuse pentru realizarea „Studiului de Fezabilitate şi Documentaţia tehnico-economică aferente obiectivului de investiţii Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa – Lăpuşteşti”, a anunţat compania, conform Agerpres.

Raportul de evaluare a fost publicat în Sistemul informatic colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare al achiziţiilor publice (SICAP).

SAPE a lansat în luna octombrie 2023 prima procedură de licitaţie pentru realizarea studiului de fezabilitate a hidrocentralei Tarniţa, pentru care şi-au manifestat, iniţial, interesul 16 ofertanţi. Licitaţia a fost anulată automat, la sfârşitul anului trecut, de către SICAP, deoarece, potrivit unui anunţ postat pe platformă, „la data limită de depunere a ofertelor niciunul din ofertanţii înscrişi nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toţi factorii de evaluare electronică, după caz”.

„Respectând reglementările în vigoare, SAPE a reluat licitaţia, la mijlocul lunii ianuarie 2024. După mai multe cereri de amânare venite din partea posibililor ofertanţi, la mijlocul lunii iunie, la termenul limită, au fost depuse două oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate. Comisia de evaluare, din care fac parte specialişti în achiziţii publice, drept şi economie din cadrul SAPE, dar şi experţi din domeniul hidroenergetic, angajaţi special de către companie pentru această licitaţie, au analizat ofertele depuse, cu rigurozitatea impusă de legislaţie şi de importanţa obiectivului de investiţii, având în vedere complexitatea proiectului şi a documentaţiei tehnice. În urma evaluărilor, ambele oferte au fost respinse, nefiind conforme cu cerinţele caietului de sarcini, în condiţiile în care, la reluarea licitaţiei, acesta a fost modificat şi adaptat pentru a fi mai accesibil şi flexibil”, se arată în comunicatul SAPE

SAPE susţine proiectul hidroenergetic Tarniţa – Lăpuşteşti, considerându-l o necesitate şi o oportunitate strategică pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc, precum şi pentru companie. Acest proiect are potenţialul de a contribui semnificativ la securitatea energetică atât a ţării, cât şi a întregii regiuni, precum şi la sustenabilitatea resurselor noastre.

„Din păcate, ofertele depuse nu au răspuns solicitărilor experţilor ce au întocmit caietul de sarcini. În plus, nici legislaţia, în special cea privind condiţionalităţile de mediu, nu este atrăgătoare pentru astfel de proiecte complexe. Nu ne-a ajutat cadrul legislativ şi nu a fost o voinţă clară, fermă şi asumată într-un act normativ, respectiv să fie declarat un proiect strategic, de importanţă naţională, ceea ce, in opinia noastră, a reprezentat, probabil, cauza principala pentru care a fost depus un număr atât de mic de oferte, deşi interesul iniţial a fost foarte mare. Deşi nu sunt mulţi cei care cred în eficienţa acestui proiect, eu mă număr printre cei care cred că este un proiect strategic, pe care trebuie să îl avem în România! SAPE susţine, în continuare, cu tărie, proiectul hidroenergetic Tarniţa – Lăpuşteşti, pentru că îl consideră o necesitate pentru sistemul energetic naţional, pentru securitatea energetică a ţării, dar şi a întregii regiuni”, a declarat preşedintele directoratului SAPE, Bogdan Nicolae Stănescu.

În opinia sa, construirea şi funcţionarea hidrocentralei are numeroase avantaje: îmbunătăţeşte regimul de funcţionare a centralei atomoelectrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităţilor 3 şi 4, dar şi a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină; participă la reglajul frecvenţă – putere; asigură rezerva terţiară rapidă; asigură rezerva de avarie de scurtă durată; asigură condiţii optime pentru funcţionarea centralelor electrice intermitente regenerabile; furnizează putere reactivă şi funcţionarea în regim compensator, asigurând respectarea standardelor de calitate a energiei electrice; îmbunătăţeşte participarea SEN la piaţa unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranţă pe ansamblul SEN şi creşte posibilitatea exploatării SEN în condiţii tehnice şi economice superioare.

„Este evidentă necesitatea construirii acestei hidrocentrale!”, a adăugat preşedintele directoratului SAPE.

Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie S.A. s-a înfiinţat în anul 2013, prin divizarea parţială a SC Electrica S.A..

SAPE a preluat toate drepturile şi obligaţiile din contractele de privatizare ale fostelor companii Electrica Banat, Electrica Dobrogea, Electrica Moldova, Electrica Oltenia şi Electrica Muntenia Sud. Cele maiimportante deţineri ale SAPE, în prezent, sunt Titan Power (67,3%), Indra Soluciones Tecnologias de la Informacion România (49%), PPC Energie (37%), Reţele Electrice Dobrogea (24,9%), Reţele Electrice Banat (24,87%), Fondul de Investiţii în Energie Kazah-Român (20%), PPC Energie Muntenia (10%) şi Reţele Electrice Muntenia (10%).

SAPE SA are un capital social în valoare de 868.527.790 de lei, împărţit pe acţiuni nominative, cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.

Despre proiect

 Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.

Încă din 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.

În 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.

În 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.

Totuși, în iulie 2021, apărea informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric, au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat, însă, până acum.

Actualul ministru al Energiei a făcut din Tarnița un proiect strategic al mandatului său. Burduja anunța că Tarnița-Lăpuștești va fi un furnizor regional de servicii de echilibrare și stocaj, care va contribui la asigurarea securității energetice a României și a unei părți din Europa Centrală și de Est, în contextul războiului din Ucraina, al pericolului crizei energetice europene și al variațiilor necontrolate ale prețurilor la energie.