Proiectul centurii metropolitane Cluj-Napoca: între promisiuni și realitate. „Nu o să se construiască metroul și nici centura”

În contextul dezbaterilor publice despre dezvoltarea infrastructurii Clujului, proiectul centurii metropolitane a devenit un subiect fierbinte pentru locuitorii orașului. În timp ce autoritățile dau asigurări că acest proiect vital va deveni realitate, percepția publică rămâne marcată de scepticism, accentuată de întârzieri și de complexitatea tehnică a lucrărilor.

Percepția publică: frustrare și neîncredere

Comentariile apărute recent pe platforma Reddit reflectă îngrijorările și neîncrederea clujenilor cu privire la implementarea acestui proiect. Mulți locuitori se întreabă de ce lucrările avansează atât de greu și de ce nu există o comunicare mai clară și mai transparentă din partea autorităților. Unii comentatori sugerează că promisiunile făcute în campaniile electorale sunt menite mai degrabă să atragă voturi decât să ofere soluții reale pentru problemele de trafic ale orașului. „Nu o să se construiască metroul și nici centura. Chiar e așa de greu de înțeles?” se întreabă un utilizator, sintetizând scepticismul general.

Pe lângă scepticismul cu privire la realizarea centurii, există și opinii despre abordarea alternativelor mai ieftine, care ar putea ameliora problemele de trafic fără investiții masive în tunele și alte soluții complexe. „De ce nu se extinde actualul drum Sfântul Ioan pentru a fi folosit ca o centură pentru legătura între Mănăștur și Bună Ziua? Ar fi o soluție fără tunele și cu costuri mult mai reduse,” sugerează un alt utilizator.

Situația actuală: analiza ofertei și termenul de evaluare

Din punct de vedere factual, proiectul centurii metropolitane a intrat într-o etapă crucială. În cadrul celei de-a treia licitații organizate, doar o singură ofertă a fost depusă, și în prezent se află în proces de evaluare. Autoritățile au anunțat că până la data de 31 ianuarie 2025 va fi desemnat câștigătorul licitației, ceea ce va permite trecerea proiectului în faza de execuție, dacă nu vor apărea contestații sau alte întârzieri birocratice.

Totuși, chiar și cu o ofertă pe masă, proiectul nu este lipsit de provocări financiare. În comparație cu centurile altor județe, cum ar fi Bihor, costurile pentru centura Clujului sunt semnificativ mai ridicate, din cauza terenului care alunecă și a necesității construirii unor tunele pentru a traversa dealuri instabile. „Este normal să coste mai mult decât centurile din Bihor, pentru că va fi construită pe un teren mult mai dificil,” explică un utilizator. Totuși, această justificare nu pare suficientă pentru publicul larg, care consideră că durata studiilor de fezabilitate și a licitațiilor este excesivă și frustrează populația.

Probleme de finanțare și incertitudini

Un alt punct de îngrijorare este legat de finanțarea proiectului, care nu este complet garantată, mai ales în contextul economic actual.

Proiectul Centurii Metropolitane a Clujului, aprobat de Guvern, este o investiție majoră, evaluată la aproximativ 1,4 miliarde de euro, menită să reducă traficul din municipiu și să conecteze mai eficient zona metropolitană. Prima etapă a centurii include tronsonul Florești (Nod 5) – Apahida, cu o lungime de 23,67 km și aproape 20 km de drumuri de legătură. Vor exista multiple noduri rutiere, inclusiv noduri mari la intersecția cu DN1, precum și bretele pentru fluidizarea traficului.

Lățimea drumului va fi de 23 metri, cu două benzi pe sens și acostamente de 2,5 metri, iar în zonele nodurilor, platforma drumului se va lărgi pentru benzi suplimentare de accelerare și decelerare. Proiectul va include și structuri precum viaducte și tuneluri pentru traversarea obstacolelor naturale și a zonelor urbane aglomerate