Proiecte vizionare din 2020, gândite de fapt în anii 1960. Centuri, pasaje și parcuri cu care se căznește Clujul

Schița de sistematizare a Clujului din anii 1960, practic PUG-ul de acum peste 50 de ani, eclipsează gândirea considerată vizionară din prezent. Studiul a fost scos din arhivă de arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Centură? Există, și nu doar pe partea de sud, ci și pe cea de nord, inclusiv cu drum alternativ prin Florești. Acum noi abia autorizăm ocolitoarea de sud a orașului. Străpungerea spre strada Uzinei Electrice, pentru care s-a aprobat PUZ-ul? Prezentă. Podul Răsăritului și drum de legătură de la gară la IRA? Nu putea lipsi. În prezent, așteptăm să vedem cine va câștiga licitația pentru primul pas, podul. Parcul est? Oho, are 140 de hectare, iar noi acum facem concurs de soluții pe 60. În plus, avem acolo loc prevăzut pentru o grădină zoologică, pe strada Câmpului, și o zonă verde uriașă, pornind de la Cetățuie, ajungând la pădurea Hoia și întinzându-se până dincolo de Florești.

Mari arhitecți au lăsat Clujului idei și proiecte cu adevărat vizionare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pakei Lajos a gândit strada Horea la lărgimea de acum, deși atunci nu avea fiecare familie câte o mașină. În anii 1960, echipa lui Augustin Presecan realiza această schiță, deși la acel moment Zorilor și Mănăștur nu aveau niciun bloc, iar Grigorescu și Gheorgheni abia se proiectau.

Din echipa lui Presecan, decedat suspect în urma unei vizite la Moscova, este printre noi arhitectul Vasile Mitrea, extrem de activ la cei 85 de ani pe care îi împlinește săptămâna aceasta.

“Încă din 1955 s-a solicitat de la București un studiu de sinteză, ca un preambul la ce urma să cuprindă schița de sistematizare. Propunerile s-au făcut în anii 1959-60, iar în perioada 1961-1963 s-au aflat în proces de avizare. În 1963, Consiliul Popular Cluj aproba setul de propuneri. Cele mai importante idei au fost incluse de către Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectare a Construcțiilor (DSAPC) în temă de proiectare pentru schița de sistematizare realizată de echipa lui Augustin Presecan în 1967. Unele lucruri s-au realizat, altele nu. Atunci s-au stabilit raioanele, cum le spunea cartierele după modelul rusesc, s-a gândit platforma industrială din nord, s-a concretizat modul în care să fie tratat Someșul și care este necesarul de spații verzi. Erau trecute pe schiță și opt pasaje denivelate, iar acum pe cele care s-au realizat le putem număra pe degetele de la o mână”, a spus Vasile Mitrea.

Ce conține schița de sistematizare definitivată în 1967:

• amplasamentul viitoarelor cartiere ale Clujului
• amplasamentul zonei industriale
• centură de sud – strada Observatorului urma să fie prelungită până la IRA + conexiune cu Floreștiul (practic, centură metropolitană)
• centura de nord – gândită ca un bulevard, pe relația Baciu – gară – IRA, de-a lungul căii ferate
• străpungerea dinspre Zorilor spre Grigorescu, cu trecere pe strada Uzinei Electrice
• opt pasaje rutiere denivelate
• centură verde Cetățuie – Hoia – Florești
• amenajarea Parcului Est, inclusiv cu o pistă de canotaj de 1.000 de metri
• amenajarea Someșului, cu zonă de agrement în fața Sălii Sporturilor
• grădină zoologică pe strada Câmpului

Cum spuneam, actuala administrație încearcă să facă centura metropolitană, pe un traseu împins spre sud, să amenajeze Someșul, să realizeze Parcul Est pe o suprafață mult redusă, să facă străpungerea din zona Uzinei Electrice și să facă podul Răsăritului, ca un prim pas pentru legarea gării de aeroport. „Proiectul centurii de nord a murit”, s-a plâns Vasile Mitrea.

DECLARAȚIE

“Este nevoie de o comisie de strategie urbană, care să gândească proiecte și să urmărească implementarea lor, indiferent cine administrează orașul. În felul acesta, idei precum cele din schița de sistematizare din anii 1960 nu vor rămâne uitate într-un sertar”.

Vasile Mitrea, arhitect