Proiect record național. Compania de Apă Someș construiește cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România

Compania de Apă Someș dorește ca, în 2023, să ofere populației din Cluj, Sălaj și Mureș o calitate și continuitate mult îmbunătățite a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare-epurare. De aceea, în continuarea Programului Operațional Infrastructură Mare în derulare în prezent, caută să acceseze bani din toate finanțările disponibile, atât Europene cât și din surse bugetare, fie că vorbim despre Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, Programului Național de Redresare și Reziliență sau Fondul Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare.

Demersurile au început să fie pregătite încă de anul trecut. În 2022, Compania de Apă Someș a făcut demersuri pentru a actualiza Master Planul care stabilește strategia pe termen scurt, mediu și lung de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare-epurare prin identificarea nevoilor de investiții în întreaga arie de deservire în județele Cluj și Sălaj, astfel încât să fie asigurate populației servicii corespunzătoare de alimentare cu apă și de colectare-epurare apă uzată la calitatea cerută și la tarife suportabile, dar și conformarea la Directiva Consiliului 98/83/CCE referitoare la calitatea apei potabile și Directiva Consiliului 91/271/CEE referitoare la tratamentul apei uzate din mediul urban. “Pe baza acestui Master Plan actualizat, vom stabili necesarul de investiții pe care să îl includem în PODD – Programul Operațional Dezvoltare Durabilă, sperăm următorul program cofinanțat de Uniunea Europeană la care noi lucrăm deja”, arată directorul general Călin Neamțu.

Pe de altă parte, tot în 2022, s-au făcut demersuri pentru accesarea PNRR – a Programului Național de Redresare și Reziliență, în cadrul căruia s-au depus câteva cereri de finanțare, atât pentru rețele cât și pentru prima conectare, pentru digitalizare, și nu în ultimul rând, pentru instalarea extensivă de parcuri fotovoltaice în întreaga arie deservită în județele Cluj și Sălaj, în linie cu politica de a sprijini minimizarea efectelor schimbărilor climatice și reducerea amprentei de carbon prin utilizarea de energii regenerabile, verzi.

“Aceste programe se vor derula în anii următori, iar valoarea lor însumată, cel puțin conform solicitărilor noastre, sunt de ordinul a altor sute de milioane de euro. Dorim evident și finalizarea investițiilor demarate deja din Fondul IID, a continuării lucrărilor în cadrul contractelor nou începute, și stabilirea împreună cu Consiliul Județean Cluj a altor obiective de investiții importante pentru populație”, mai spune Călin Neamțu.

CAS are un lung palmares de fonduri accesate și lucrări executate. A început încă din 1997 derularea unor programe majore de investiții pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de alimentare cu apă și de colectare-epurare a apelor uzate.

“Consiliul Județean Cluj inițial în calitate de autoritate tutelară, iar ulterior ca și acționar majoritar, ne-a sprijinit în toate aceste demersuri pentru ca după transformarea în operator regional, să primim și sprijinul ADI, a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Someș-Tisa. Toate aceste programe au fost cofinanțate de Uniunea Europeană prin granturi. Astfel, din cei aproape 700 de milioane de euro pe care i-am atras până în prezent, cca trei sferturi au fost sume nerambursabile care altfel ar fi fost imposibil de obținut de la bugetele locale sau din sursele proprii ale Companiei. Este o sumă uriașă. În prezent derulăm al cincilea proiect major de investiții cofinanțat de UE, proiectul POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare, în valoare de peste 440 de milioane de euro, care a demarat ca și lucrări în 2020 și se va finaliza în 2024. Concomitent derulăm și investiții mai mici, în principal din așa numitul Fond IID (Întreținere, Înlocuire, Dezvoltare), constituit din redevența și impozitul pe profit, vărsate Consiliului Județean Cluj și returnate apoi în acest fond destinat exclusiv unor investiții și rambursării ratelor de credit asumate de Companie pentru cofinanțarea programelor Europene”, a explicat Călin Neamțu (foto).

Din 34 de contracte în cadrul POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare vizează Compania, 32 au fost semnate deja și se află în diverse stadii de derulare, inclusiv toate cele 26 de contracte de lucrări la rețele.

În cursul anului 2022 s-au semnat ultimele șase contracte de lucrări, ultimele două (rețele în zona metropolitană și reabilitarea rețelelor în Cluj-Napoca) în decembrie 2022.

“Anul trecut am reușit și finalizarea primelor șapte contracte de lucrări – în zonele Dej-Bobâlna-Recea Cristur; Gherla și rural; Huedin și rural; Șimleul Silvaniei; Cehu Silvaniei; Mica-Unguraș și Vârșolț-Crasna-Ban-Cizer. Progresul fizic în cadrul contractelor de lucrări în acest moment este de 72,8% la apă (1.118 km din 1.535 contractați) și 52% la canal 183 km din 352 contractați). O mică parte din contractele de lucrări, cele de o complexitate mare și adjudecate în a doua parte a anului 2022, vor fi fazate cu decontare din PODD, următorul program pe care vrem să îl accesăm”, a declarat directorul general Călin Neamțu.

Una din cele mai importante lucrări din acest program va fi construirea aducțiunii de apă potabilă Cluj-Sălaj, în lungime de 168 de km, cu 150 de km de ramificații adiționale, aceasta urmând a fi cea mai lungă aducțiune de apă potabilă din România.

Va permite, pe de-o parte, înlocuirea alimentării cu apă din sursele existente în prezent, de exemplu pentru toate cele patru municipii și orașe din județul Sălaj – Zalău, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei și Jibou – cu apă potabilă de excelentă calitate provenită din sursa Tarnița, tratată la Stația de tratare Gilău, iar pe de altă parte va permite unui număr semnificativ de localități rurale din județele Cluj și Sălaj să se lege la această aducțiune renunțând la sursele locale existente vulnerabile și la efectele schimbărilor climatice. Contractele pe POIM ar urma să se finalizeze până la mijlocul anului 2024.

“Am derulat în principal împreună cu Consiliul Județean Cluj și investiții complementare prin IID, exemplul cel mai recent și mai important de utilizare a acestui fond fiind începerea pregătirii unei inițiative a președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, privind introducerea apei potabile în zona de munte a județului Cluj, respectiv alimentarea cu apă a comunelor Călățele, Râșca, Mănăstireni, Beliș și Sâncraiu, în acest moment în fază avansată de autorizare”, a subliniat Călin Neamțu.

Chiar dacă este un program de mai mică anvergură decât proiectele majore cofinanțare de la UE, valoarea totală a investițiilor prin IID demarate în anul 2002, depășește azi echivalentul a 34 de milioane de euro.