Program național înglodat. Dezinteres pentru cadastrare

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) 2015-2023 asigură, începând din luna mai 2015, înregistrarea gratuită a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, atât la nivelul localităților, cât și la nivelul sectoarelor cadastrale. Numai că această activitate merge foarte încet și cu deficiențe. La fel stau lucrurile cu Registrul Agricol Național (REN) și Registrul Electronic Național al Nomenclaturilor Stradale (RENNS).

Sub 20% dintre localități au finalizat cadastrarea

La nivel național, din 3.181 de Unități Administrativ Teritoriale (UAT) au fost cadastrate integral doar 54 de comune, respectiv anumite sectoare cadastrale din 695 de comune (în condițiile în care la nivelul unei comune se pot identifica câteva zeci de sectoare cadastrale). Raportat la numărul imobilelor estimate (40 de milioane) au fost înregistrate doar 7,4 milioane, reprezentând doar 18,68%.

Lucrurile bat pasul pe loc din cauza dezinteresului firmelor de topografie. O mulțime de contracte au fost reziliate, din  cauză că societățile din domeniul topografic nu sunt interesate. Deși OUG nr. 31/2018 s-a deschis oportunitatea creșterii plafonului de la 60 la 132 lei/imobil (plafonul se stabilește în funcție de gradul de dificultate al zonei, plafonul maxim fiind acordat exclusiv pentru anumite condiții), topografii nu sunt entuziasmați, întrucât contractele de înregistrare sistematică, având în vedere că suma alocată pentru înregistrarea unui imobil este de câteva ori mai mică în comparație cu prețurile practicate pe piața de profil (între 800 și 1000 lei/imobil). Sursele de finanțare ale PNCCF sunt ANCPI (900 mil. euro), fonduri europene (312 mil. euro) și fondurile proprii ale UAT-urilor.

Locul în care Clujul nu este lider național

Clujul ne-a obișnuit să fie, mai mereu, printre liderii naționali. Nu e cazul și în PNCCF. Din 80 de unități administrativ-teritoriale, doar una este cadastrată integral, iar în alte 30 de UAT-uri se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor. Într-un răspuns oferit pentru Media9, Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) arată că, în județul Cluj, ar fi totuși două comune complet cadastrate și că este aproape gata o a treia: “Lucrările de înregistrare sistemică pentru UAT Chinteni, respectiv UAT Vultureni se află în etapa de modificare a documentelor tehnice cadastrale, iar lucrarea de înregistrare sistemică pentru UAT Borșa se află în etapa de verificare și recepție în vederea publicării documentelor tehnice”.

La Bihor, lucrurile stau mai bine. Din 101 UAT, patru sunt cadastrate în proporție de 100%, iar în alte 27 de UAT-uri se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor. Activitatea din județul vecin este trasă în jos de faptul că societățile comerciale Topogeoterm SRL și Via Gecad Grup SRL au angrenat în activități specifice persoane fără experiență și neautorizate, cum ar fi studenții. Se poate și mai rău: în județul Sălaj, din 61 UAT, niciunul nu este cadastat în totalitate, iar în cinci UAT-uri se realizează lucrări de înregistrare sistematică.

În ceea ce privește Primăria municipiului Cluj-Napoca, implementarea datelor privind registrul agricol național se realizează prin intermediul unei aplicații proprii, fără a putea fi exportate (în prezent) în programul RAN. De asemenea, implementarea datelor respective se realizează cu dificultate datorită faptului că cei trei angajați ai Serviciului Revendicări, Fond Funciar și Registru Agricol care au competențe în domeniul registrului agricol sunt supraaglomerați cu sarcini.

Benficiile generale/specifice ale implementării PNCCF:

• Finalizarea procesului de restituire a imobilelor la nivelul UAT-urilor, înregistrarea domeniului public/privat al UAT-urilor și al statului român, eliberarea certificatelor de moștenitor, înregistrarea imobilelor deținute fără acte (posesori), actualizarea registrelor de evidență ale primăriei, diminuarea costurilor tranzacțiilor imobiliare, protejarea domeniului public și privat al statului român, reducerea termenelor pentru cererile de carte funciară și plan cadastral.
• Creșterea siguranței circuitului civil al proprietăților, dezvoltarea pieței creditului ipotecar, dezvoltarea rapidă a proiectelor de infrastructură, reducerea costurilor tranzacțiilor, creșterea economică și dezvoltarea.
• Înființarea unui număr de 5600 de locuri de muncă, dintre care 600 de locuri de muncă directe, în Agenția Națională de Cadastru și Pulbicitate Imobiliară (ANCPI) și 5000 locuri de muncă indirecte, în mediul privat.
• Conversia cărților funciare și a documentațiilor cadastrale din format analogic în format digital.
• Realizarea unui inventar complet al tuturor imobilelor.
• Clarificarea regimului juridic al proprietăților imobiliare publice și private.
• Actualizarea situației juridice a imobilelor care au făcut obiectul înregistrării sistematice, în privința cărora nu au fost dezbătute moștenirile, prin plata certificatelor de moștenitor pentru aceste imobile de către ANCPI.
• Realizarea unei baze reale de impozitare a imobilelor.
• Dezvoltarea economiei și a agriculturii la toate nivelurile.
• Accelerarea înscrierii gratuite a terenurilor, cu precădere în extavilan, ceea ce va contribui la stabilirea amplasamentului, limitelor și suprafeței acestora și la sprijinirea implementării schemelor de plăți în agricultură.
• Atragerea investitorilor în agricultură, ca urmare a clarificării situației juridice și tehnice a tuturor terenurilor agricole.

Devine limpede că este necesară implicarea OCPI, a administațiilor publice locale și a Instituției Prefectului din județele Cluj, Bihor și Sălaj, în vederea rezolvării situațiilor care țin pe loc implementarea PNCCF, RAN și RENNS.

Situația programului Registrul Agricol Național (RAN)

• are ca obiectiv consolidarea datelor registrelor agricole de la nivelul UAT într-un sistem central, format standardizat, electronic și într-o manieră automatizată, precum și accesarea lor într-un mod securizat.
• Beneficiari: ANCPI (administrează RAN), Ministerul Agriculturii și agențiile subordonate, UAT-urile (completează RAN), consiliile județene, cetățenii, Institutul Național de Statistică, APIA, ANSVSA, ANAF și MDRAP.

 Situația Registrului Electronic Național al Nomenclaturilor Stradale (RENNS)

• Implementarea datelor în RENNS trenează la nivelul județelor Cluj și Sălaj deoarece pe de o parte responsabilii anume desemnați din cadrul UAT-urilor susțin că fie sunt supraaglomerați cu sarcini (unii angajați ai Direcției Generale de Urbanism din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, care au competențe în RENNS), fie nu cunosc modul de realizare al activităților subsecvente (Primăria Municipiului Zalău, Primăria orașului Jibou și Primăria orașului Șimleu Silvaniei), iar pe de altă parte interesul asociat implementării RENNS este unul redus atât la nivelul primăriilor cât și la nivelul OCPI Cluj și Sălaj.
• În cursul anului 2018 OCPI Sălaj a organizat un astfel de instructaj, însă instructorul desemnat (1 angajat propriu) nu cunoștea modul de lucru în aplicația RENNS/era la fel de nepregătit ca ceilalți participanți.

„În 2019, la nivel național, fiecare unitate administrativ-teritorială a primit 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.00 de lei în 2018, 150.000 în 2017 și 135.000 în 2016. Până în prezent, 2.181 de primării și-au exprimat dorința de a accesa acești bani în 2019, pentru a înregistra în sistemul integrat de cadastru și carte funciară  o suprafață estimată de 3.291.000 de hectare și un număr de 4.066.000 de imobile”.

OCPI Cluj, în răspunsul oferit Media9