Punct și de la capăt. Primarul Emil Boc și-a publicat raportul de activitate pe 2018

Emil Boc și-a publicat, în 7 ianuarie, raportul de activitate pe anul 2018. Este un text de 104 pagini, scris și înviorat cu fotografii, altul decât retrospectiva video publicată pe pagina sa de Facebook la finalul anului trecut. Îl puteți citi AICI.

“Fiecare reuşită are în spate încrederea dumneavoastră în mine și echipa Primăriei și acesta este ingredientul esențial pentru a putea începe orice nou demers în orașul nostru”, zice primarul la început. Cum spuneam și în ACEST TEXT, raportul conține doar succesele administrației locale. OK, sunt suficiente succese, nimic de ironizat. Doar că mai sunt și ținte ratate. 

Din start se vede că raportul publicat ieri a fost scris anul trecut. Nu de alta, dar primarul apucase săptămâna trecută să anunțe alte sume privind absorbția de fonduri europene, în vreme ce raportul conține datele neîmprospătate. Diferența este doar de vreo 8-9 milioane de euro, reprezentând proiecte ce urmează să fie depuse.

Textul arată că primarul are și ușoare neclarități geografice :). Susține că “Primăria a preluat în domeniul public podul de pe strada Porţelanului, peste râul Nadăş, acesta urmând să fie refăcut şi transformat în zonă pietonală şi pentru biciclete, un pod nou urmând să fie construit”. O simplă consultare a hărții orașului arată că podul Porțelanul trece peste Someșul Mic. 

Și acum gata, fără răutăți. Haideți să vedem câteva dintre lucrurile cu care se mândrește Emil Boc. Le-am ales pe cele pe care sunt aproape sigur că nu le știați, întrucât de cumpărarea de autobuze, de parkinguri, de poduri, de creșe, de evenimente sportive și artistice sau de aplicații tehnologice noi s-a tot scris.

• S-au executat lucrări de modernizare, reparații și întreținere la un număr de 65 de obiective din municipiu (străzi, alei, trotuare, pieţe), cu o suprafaţă totală reabilitată (carosabil şi trotuare) de peste 196.000 mp. Între obiectivele realizate s-au numărat străzile Observatorului, Traian, Câmpului, Rodnei, Arany Janos, Cişmigiu, Nuferilor, Venus, Ady Endre, Teodor Mihali, Aurel Vlaicu, Arany Janos, Cişmigiu, Nuferilor şi Piaţa Mihai Viteazul. La acestea se adaugă pietruirea unei suprafeţe de peste 112.000 mp pe străzi nemodernizate, în special în zonele noilor extinderi (strada Soporului sau strada Fânațelor). În ceea ce priveşte intervenţiile punctuale, s-au executat peste 130 de lucrări, acolo unde a fost necesar. 
• În ultimul an, municipalitatea a creat 814 de noi locuri de parcare în toate cartierele oraşului şi în zona centrală (incluzȃnd parkingul Negoiu-Mehedinţi cu 372 de locuri), prin identificarea şi amenajarea potrivită a locurilor virane, reorganizarea spaţiilor existente, cu protejarea spaţiilor verzi şi amenajarea zonelor de acces, ca urmare a propunerilor venite din partea cetăţenilor, dar şi ca rezultat al activității de teren a inspectorilor de zonă. De asemenea, pentru fluidizarea circulaţiei, 134 de locuri de parcare au fost anulate. 
• A continuat modernizarea sistemului de iluminat public cu aparate de tip LED, efectuându-se lucrări în Piaţa Mihai Viteazul şi pe străzile Arany Janos, Nuferilor şi Cişmigiu. A demarat proiectul finanţat din fonduri europene pentru modernizarea sistemului de iluminat public stradal pe 22 de străzi (între care Donath, Primăverii, Pasteur, Marinescu, Ilie Măcelaru, Moldovei, Mioriţei). Noile aparate de iluminat (pâna la terminarea proiectului vor fi 1.358 de aparate de iluminat public) sunt echipate cu componente de comunicaţie wireless şi cu dispozitive electronice ce permit programarea acestora pentru funcţionarea pe diferite nivele de putere, respectiv pe diferite paliere orare. Din comparaţia puterilor instalate a sistemului de iluminat existent cu cel propus rezultă o economie de energie de 42%. În total, au fost montate în oraş peste 500 de noi puncte de iluminat. 
• A fost realizat studiul de fezabilitate pentru eficientizarea sistemului de iluminat interior în parking-uri supraterane și hale agroalimentare (Parking-urile: Primăverii, Băișoara, Mehedinți, Fabricii, Moților și halele agroalimentare Flora, Grigorescu, Zorilor, Hermes, Ira), iar achiziţia publică este în curs de desfăşurare. 
• Municipalitatea a instalat un sistem inteligent de automatizare a iluminatului public în întreg oraşul, pentru aprinderea şi stingerea iluminatului (150 de puncte de aprindere) în corelare cu nivelul de iluminare naturală, acesta fiind în faza de teste. 
• În 2018 au fost alocate 5 milioane de lei pentru achiziţionarea a 1.392 de calculatoare şi mai multe table interactive la 45 de şcoli şi 8 grădiniţe din Municipiul Cluj-Napoca. Prin această investiţie s-a urmărit dotarea şcolilor cu reţele de calculatoare capabile să facă faţă unui proces educaţional modern şi să răspundă exigenţelor unui oraş „smart” care susţine inovarea şi tehnologiile moderne. 
• S-au realizat 227 mp marcaje tactile pentru nevăzători la treceri de pietoni şi au fost montate 21 dispozitive acustice pentru nevăzători. 
• Municipalitatea clujeană a depus cereri de finanţare din fonduri europene pentru reabilitarea termică a 58 de blocuri cu 2.511 apartamente (în valoare de peste 13,6 milioane de euro). Din această sumă, 60% este acoperită de către Uniunea Europeană, 25% va fi suportată de către asociațiile de proprietari, iar restul de 15 % – de către Primăria municipiului Cluj-Napoca. 
• Elevii orfani şi cei proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate la transport pe toate liniile. De asemenea, Primăria subvenţionează transportul elevilor din Colonia Sopor, Valea Fânaţelor şi Colonia Pata Rât spre şcolile din oraş. 
• S-a continuat programul de screening vizual și auditiv pentru copii de vârsta preșcolară demarat în anul 2017, în baza unui parteneriat încheiat între: Academisch Ziekenhuis Behorende Bijde Openbare Universiteit Rotterdam, Universitatea din Sheffield (UK), Universitatea din Reading (UK), Institutul Karolinska (Suedia), Universitatea Goethe, Frankfurt (Germania), UMF Cluj-Napoca (România), Universitatea de Medicină din Tirana (Albania), Foundation Country-Committees Joint- Partnership of EUSCREEN study Consortium și Direcția de Asistență Socială și Medicală. Proiectul vizează crearea unor modele de screening, în municipiul Cluj-Napoca beneficiind de screening vizual un număr de 4.435 copii. 
• Numărul turiștilor deserviți de Centrul de Informare Turistică al Municipiului Cluj-Napoca, atât cu informații directe cât și cu materiale informative, a fost de peste 36.000 (cu 6% mai mare decât în 2017). Marea majoritate a turiştilor care s-au adresat direct Centrului de Informare Turistică sunt străini – 80%, principalele ţări de provenienţă ale acestora fiind Franţa, Germania, Spania, Marea Britanie, Italia, Polonia, SUA, Israel, Olanda, Ungaria. 
• Comitetul European al Regiunilor (CoR) va organiza în municipiul Cluj-Napoca conferința COTER (Commission for Territorial Cohesion Policy and EU Budget), un eveniment de nivel înalt pe tema „O politică de coeziune eficientă începe cu responsabilitatea autorităților locale și regionale din UE”. Evenimentul va fi organizat în prima parte a anului 2019, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. 
• Primăria a realizat un segment de „open data”, accesibil pe data.e-primariaclujnapoca.ro. Acesta conţine: orarele de funcţionare pentru firmele de pe raza municipiului; autorizaţiile de spargere a străzilor; lista străzilor pe care există parcări cu plata orară; lista creşelor, grădiniţelor şi şcolilor şi adresele lor; monumentele de pe raza municipiului; locaţiile de vânzare a tichetelor de parcare; reţeaua de parcometre; nomenclatorul stradal şi un link spre webcam-ul din Piaţa Avram Iancu. 

La final, urările pentru 2019 ale primarului: “Vă doresc un an bun, în care să fim cu toții sănătoși și motivați să continuăm să muncim pentru o viața mai bună în oraşul nostru. Vă mulţumesc şi pe această cale pentru contribuţia fiecăruia dintre dumneavoastră la dezvoltarea comunităţii clujene”.