Primării corigente. Motivul pentru care unii dintre agricultori ar putea rata accesarea de fonduri europene

Recensământul General Agricol – runda 2020 se realizează în ritm lent, în timp ce datele din Registrul Agricol Național sunt insuficiente pentru a contura toți indicatorii statistici.

Oportunităţile generate de programul Registrul Agricol Național

Registrul Agricol Naţional (RAN) are ca obiectiv consolidarea datelor registrelor agricole de la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale (UAT) într-un sistem central, format standardizat, electronic și într-o manieră automatizată, respectiv accesarea lor în mod securizat. E mai ușor și pentru funcționarii care îl accesează, și pentru deținătorii de terenuri.

Sistemul informatic a fost implementat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pe fonduri europene, în cadrul proiectului ”Modernizarea modalităților de culegere, evaluare, analizare și raportare a datelor din Registrul Agricol Naţional prin utilizarea tehnologiei informației”, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013 (faza I) și Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (faza II).

De asemenea, RAN este un instrument electronic fără de care România va întâmpina probleme la accesarea fondurilor în cadrul pilonului I al Politicii Agricole Comune (inclusiv beneficiarii de subvenţii prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură).

Dacă agricultorii care vor dori să se dezvolte nu vor putea accesa fonduri europene, de vină va fi probabil întârzierea implementării RAN. Iar primarii vor trebui să le dea explicații.

Totodată, un aspect relevant se referă la faptul că Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară (SICCF) al ANCPI va putea fi finalizat integral doar după ce vor fi realizate următoarele părți componente: Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, RAN și Registrul Electronic Naţional al Nomenclaturilor Stradale (RENNS). 

Probabil ar fi util ca Agenția să se intereseze în mod sistematic de ritmul de realizare al activităților subsecvente fiecărui program informatic. În acest sens, ar putea continua demersurile, demarate la finele anului 2019, de contactare a reprezentanţilor principalelor firme din domeniul IT care au asigurat implementarea electronică a registrelor agricole ale UAT-urilor din mai multe zone ale ţării.

Este necesară îmbunătăţirea ritmului de transferare a datelor deținute de UAT în aplicația RAN 

Ritmul scăzut de implementare a programului RAN este de natură a afecta realizarea în condiții optime a Recensământului General Agricol – Runda 2020, care se derulează în intervalul 10 mai – 31 iulie 2021. Conform Ordonanței Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol actualizată, cetățenii au obligația de a declara datele corecte și complete în fața funcționarilor din primărie care completează registrul agricol. Obligații similare vizează furnizarea informațiilor cerute de autorități prin intermediul recenzorilor care prezintă legitimația care le atestă calitatea, în caz contrar riscând aplicarea unor amenzi contravenționale. 

De asemenea, potrivit prevederilor OUG nr. 22/2020 privind recensământul general agricol din România runda 2020, după finalizarea Recensământului Agricol, ANCPI va trebui să pună la dispoziția Institutului Național de Statistică toate datele disponibile din RAN: tabele individuale la nivel de gospodărie, exploataţie agricolă individuală, persoană fizică autorizată, întreprindere familială şi entităţi cu personalitate juridică, respectiv tabele centralizatoare la nivel de judeţ, comună, oraş sau municipiu.

Deși implementarea RAN este obligatorie din ianuarie 2018, iar în februarie-martie 2020 comisia de îndrumare și control al lucrărilor privind întocmirea și ținerea evidenței registrului agricol din județul Cluj a trasat sarcini concrete funcționarilor din primării pentru remedierea situației, starea de fapt nu s-a corectat. Astfel, din cauza nerealizării sarcinilor precizate și menținerii ritmului lent de implementare a datelor la nivelul județului Cluj, acestea nu pot fi utilizate în cadrul Recensământului General Agricol – Runda 2020, în vederea procesării indicatorilor statistici. 

Principalele nereguli identificate, se referă la faptul că datele din Registrul Agricol al UAT pe de o parte nu sunt corelate cu cele din Baza Națională de Date a Sistemului Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor, iar pe de altă parte nu sunt transferate în programul RAN.

La nivelul județului Cluj s-a estimat că sunt 216.257 gospodării, cu toate că experții din domeniul fondului funciar apreciază că numărul real al gospodăriilor este mai mare decât estimarea în cauză. Pentru a înțelege mai bine ritmul lent de implementare a RAN, precizăm că în ianuarie 2019 erau introduse în aplicația RAN un număr de 32.618 gospodării (reprezentând 15,08% din totalul gospodăriilor estimate la nivelul județului), în ianuarie 2020 erau introduse 43.081 gospodării (19,92%), iar în mai 2021 erau introduse 95.068 gospodării (43,96%).

Astfel, municipiile Turda, Dej, Gherla și Câmpia Turzii se numără între cele 40 de UAT din județul Cluj care nu au început încă implementarea RAN, iar alte 8 UAT au implementat în aplicație datele privind mai puțin de 10 gospodării. În stadiul cel mai avansat este Municipiul Cluj-Napoca, unde au fost introduse aproximativ 22.000 de gospodării introduse, cu puţin mai mult decât cele aferente comunelor Floreşti şi Jucu (peste 16.000 de gospodării).  

Situația este cu atât mai gravă cu cât, deși în SICCF există date complete pentru cele 6 UAT din județul Cluj în care s-a finalizat cadastrarea generală sistematică (Aghireșu, Chinteni, Borșa, Iclod, Jucu și Vultureni), acestea nu sunt exploatate în aplicația RAN. Cu titlu de exemplu este conturul suprafețelor mai mari de un hectar, realizat deja în cadrul înregistrării sistematice, care este obligatoriu să fie introdus în RAN, însă nu a fost exportat din SICCF, ci urmează să fie realizat de către funcționarii primăriei, acolo unde aceștia vor ști să realizeze conturul.

Sălaj – angajații din primării nu știu ce obligații au

Lucrurile merg şi mai greu în judeţul Sălaj în ceea ce priveşte implementarea RAN, deoarece sunt primării în care angajaţii nici nu cunosc faptul că este obligaţia lor să implementeze datele în această aplicaţie. Cu titlu de exemplu este faptul că din cele 61 UAT din județ, 35 nu au reuşit să introducă deloc date în aplicaţie, cele mai relevante fiind  municipiul Zalău, oraşul Cehu Silvaniei, respectiv comunele Bocşa, Bălan, Bănişor, Crasna, Cuzăplac, Crişeni, Hereclean, Hida, Meseşenii de Jos,  Sălăţig, Valcău de Jos, Pericei și Sânmihaiu Almaşului.

Cu toate că angajaţii Primăriei municipiului Zalău motivează că există un număr redus de personal la Serviciul Fond Funciar, Registru Agricol, Agricultură, astfel că nu au timp să se ocupe de implementarea datelor în RAN, motivul real pentru lipsa de implicare este dezinteresul faţă de acest program.

Deși fiecare recenzor dintre cei 316 din județul Sălaj a avut de recenzat o medie de 200 gospodării, la fiecare UAT există recenzori care sunt în urmă cu implementarea datelor. În aceste condiții, până în data de 15 iunie, implementarea RAN este realizată în Sălaj în proporţie de circa 47%, iar la nivel naţional de aproximativ 49%.

55 de UAT-uri pe zero, în Bihor

Completarea RAN se menţine la un nivel foarte redus în cazul majorităţii UAT- urilor din judeţul Bihor, estimat ca implementat în proporție de 2-5%, fapt ce are consecinţe negative inclusiv pentru derularea Recensământului General Agricol, în ceea ce privește indicatorii statistici. 

Astfel, în 55 de UAT (din totalul de 101) gradul de implementare este zero, iar în cca. 80 de UAT, între care între care oraşele Aleşd, Beiuş, Săcueni, Ştei, Valea lui Mihai, s-au implementat datele aferente unui număr de maxim 5 gospodării. De asemenea, un număr de 6 comune din judeţul Bihor (Curăţele, Drăgăneşti, Holod, Pocola, Sârbi şi Vadu Crişului) nici măcar nu şi-au definit un cont de utilizator activ pentru aplicaţia RAN. 

Principalul motiv care determină această situaţie este dezinteresul conducerilor administraţiilor locale faţă de RAN, deoarece în anul 2021 nici o UAT nu a solicitat sprijinul OCPI Bihor în legătură cu utilizarea aplicaţiei. Reamintim faptul că, deşi aceasta este administrată de către ANCPI, primarilor le revine obligaţia de a desemna persoane care să ţină datele la zi şi să le transmită către RAN (art. 9, alin. 1 din Ordonanţa nr. 28 din 2008 actualizată), iar secretarii au responsabilităţi de coordonare şi verificare activităţilor în cauză (art.9, alin. 2 din Ordonanţa nr. 28 din 2008 actualizată).

Mirela Coita, coordonatorul recensământului agricol din cadrul Direcției Județene de Statistică Bihor, a precizat că recenzorii se confruntă atât cu probleme de natură organizatorică (confuzii la nivelul populaţiei privind obiectul recensământului, deoarece amânarea Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor a fost anunțată târziu, iar campania de promovare a recensământului actual a avut un impact slab) şi cu reticenţa persoanelor care trebuie recenzate.

Sperăm că primarii se vor trezi din „amorţeală” şi le vor cere subordonaţilor să completeze programele RAN și RENNS, pentru ca aplicaţia să poată fi folosită anul viitor pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor.