Clujul așteaptă cu nerăbdare noul plan urbanistic general, document strategic de mare importanță, care urmează să aducă un plus de ordine și de viziune în modul în care se construiește în municipiu. Contractul a fost câștigat, abia după o decizie a CNSC, de unicul ofertant, Synergetics Corporation s.r.l., din București, iar durata de execuție a fost stabilită la doi ani. Recent, așa cum Media9 a scris, compania a cerut o amânare de șase luni a termenului de finalizare, care era inițial noiembrie 2022. Principalul motiv este acela că Primăria nu a oferit executantului toate documentele de care acesta are nevoie.

Am făcut rost de contract și vă spunem de pe acum: noul PUG al Clujului va veni cu întârziere. Motivată!

Joi, la Napoca Live, viceprimarul Dan Tarcea și-a încordat mușchii.  “Consultările publice pentru PUG vor începe după ce firma care a câștigat licitația va depune documentele la Primărie. Există o întârzire, aș vrea și eu să știu când vor fi depuse. Aștept cu mare interes”, a declarat viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.

Răspunsul celor de la Synergetics a fost însă rapid și pune într-o lumină proastă Primăria. Compania este în proces de listare la Bursa de Valori București și nu își permite pene de imagine.

Într-un punct de vedere trimis Media9, bucureștenii acuză municipalitatea clujeană că nu și-a îndeplinit atribuțiile care îi reveneau prin contract („Companiei Synergetics nu i-au fost puse la dispoziție de către beneficiar toate informațiile și datele necesare pentru a putea finaliza etapele prevăzute prin contract și stabilite prin documentația de atribuire. Acestea sunt încă posesia beneficiarului. Etapele contractuale sunt în interdependență și succesiune logică, respectiv, pentru executarea activităților unei faze este necesară finalizarea fazei anterioare. Compania noastră a solicitat în mai multe rânduri accesul la informațiile necesare și a venit în întâmpinarea unor probleme, care ar fi putut apărea independent de voința beneficiarului, cu o serie de propuneri de soluții concrete, astfel încât procesul să poată continua în cele mai bune condiții de performanță”) și au subliniat că au cerut Primăriei să demareze etapa de consultare publică, dar au fost refuzați („Am solicitat demararea procedurii de consultare a populației prin intermediul anchetelor socio-urbanistice încă de anul trecut și am furnizat documentele necesare pentru aprobare. Decizia în privința oportunității și a modalităților în care se vor derula aceste consultări aparține însă primăriei, ceea ce este firesc pentru că primăria știe cel mai bine nevoile și agenda comunității”).

„Nu ascundem că am fost întrebați de multe ori, în ultimii ani, de ce insistăm să procesăm și să analizam cât mai multe informații despre oraș sau să primim seturile complete de documentații de urbanism aprobate, situații litigioase, regimul de proprietate, evidența domeniului public, rețelele de utilități samd în elaborarea unui Plan Urbanistic General”, mai dezvăluie cei de la Synergetics Corporation, în poziția trimisă către Media9.

Iată replica companiei, pe larg:

„În cadrul interviului acordat de dl. viceprimar al Clujului, Dan Tarcea, sunt redate pe scurt câteva informații cu privire la începerea consultărilor publice legate de planul urbanistic general al orașului. Este evident și legitim ca acele detalii să ne privească în mod direct, în calitate de câștigători ai licitației de realizare a PUG Cluj-Napoca. Pentru a nu fi interpretate greșit, dorim să facem câteva precizări astfel încât, în atenția publică, să ajungă informațiile corecte. Subliniem că urbanismul este expresia voinței localității privind viziunea de dezvoltare, iar relația municipalității cu echipa de specialiști desemnată să lucreze la Plan înseamnă consultare reciprocă și consens.

În acest moment, companiei Synergetics nu i-au fost puse la dispoziție de către beneficiar toate informațiile și datele necesare pentru a putea finaliza etapele prevăzute prin contract și stabilite prin documentația de atribuire. Acestea sunt încă posesia beneficiarului. Etapele contractuale sunt în interdependență și succesiune logică, respectiv, pentru executarea activităților unei faze este necesară finalizarea fazei anterioare. Compania noastră a solicitat în mai multe rânduri accesul la informațiile necesare și a venit în întâmpinarea unor probleme, care ar fi putut apărea independent de voința beneficiarului, cu o serie de propuneri de soluții concrete, astfel încât procesul să poată continua în cele mai bune condiții de performanță.

În plus, am solicitat demararea procedurii de consultare a populației prin intermediul anchetelor socio-urbanistice încă de anul trecut și am furnizat documentele necesare pentru aprobare. Decizia în privința oportunității și a modalităților în care se vor derula aceste consultări aparține însă primăriei, ceea ce este firesc pentru că primăria știe cel mai bine nevoile și agenda comunității. Noi suntem doar brațul tehnic al autorității publice și mandatul nostru se limitează la a oferi întregul nostru suport profesional.

Ceea ce nu înțeleg pe deplin mare parte dintre autoritățile publice sunt schimbările necesare în metodele de planificare urbana. Populația și cererea pentru resurse ca terenul, dezvoltarea utilităților, energia sunt în permanentă creștere. Din acest motiv disponibilitatea datelor, mai ales a datelor spațiale, reprezintă cheia pentru analize și pentru formularea unor perspective fundamentate ale dezvoltării urbane. Mediul urban cu o dinamică de dezvoltare așa cum este Clujul amplifică problemele pentru că activitățile sunt strâns legate între ele și un singur aspect disfuncțional poate avea efect de domino asupra celorlalte. Ca exemplu, simplu de înțeles, creșterea densității construcțiilor fără o calibrare corectă a traficului și fără politici adecvate de transport afectează atât calitatea vieții, cât și modul de funcționare a orașului.

Nu ascundem că am fost întrebați de multe ori, în ultimii ani, de ce insistăm să procesăm și să analizam cât mai multe informații despre oraș sau să primim seturile complete de documentații de urbanism aprobate, situații litigioase, regimul de proprietate, evidența domeniului public, rețelele de utilități samd în elaborarea unui Plan Urbanistic General.

De mai bine de 30 de ani, țările vestice au metode și mijloace de colectare a diferitelor tipuri de date despre oraș. Beneficiile utilizării tehnologiei și a analizelor bazate pe date depășesc cu mult costurile aferente pentru că performanța guvernării orașului cu ajutorul unor astfel de instrumente este vizibilă în toate dimensiunile vieții urbane. În plus, administrațiile locale din țările UE și nu numai, colectează și utilizează date împreună sau în parteneriat cu mediul privat și parte dintre ele sunt puse la dispoziția locuitorilor sau profesioniștilor cărora le sunt utile.

În esență, ceea ce noi încercam în România și nu doar la Cluj este să promovăm noi metodologii de planificare urbană, să susținem și dezvoltăm știința datelor despre mediul urban, precum și utilizarea tehnologiei, atât în partea de formulare a viziunilor de dezvoltare, cât și în operaționalizarea acestora. Operaționalizarea unui PUG depinde de principiile după care se va conduce primăria în acest sens –digitalizare, transparență și dezbatere perpetue, disponibilitatea redusă a decidentilor de a deroga de la reglementări, colaborarea inter-instituțională, consolidarea programelor de investiții, parteneriatul cu mediul privat pentru a dezvolta orașul în cel mai sustenabil mod.

Acesta este un moment în care, poate mai mult ca niciodată, trebuie să înțelegem rolul important pe care planificarea urbană îl are, nu doar din punct de vedere economic și social, cât și din alte puncte de vedere, cu alte grade de complexitate.

Criza Covid-19, perioada post-pandemie și ceea ce vedem astăzi în Ucraina ar trebui să redefinească dezbaterea despre viitorul și planificarea orașelor din România în sensul importanței rezilienței, luarea în considerare a conceptului NATO Urban, a pregătirii reale pentru hazard, standardelor serviciilor de utilitate publică, poluării, transportului public sau al unei economii locale stabile. E un bun prilej ca decidenții să nu le mai spună cetățenilor ceea ce cred ei că este bine și ca elaborarea unui nou PUG să fie momentul în care oamenii să fie credibil întrebați ce este important pentru ei, ce anume dă sens și identitate orașului sau cartierului în care locuiesc. Comunitățile locale, oricare ar fi ele merită șansa de a se conecta permanent și autentic la agenda urbană și de a rescrie povestea orașelor. Orașele reflectă întotdeauna progresul social, nivelul politic și economic sau avansul tehnologic, iar noi nu dovedim prea mult în afară de un implant de Occident post-industrial în context post-comunist, adică foarte în tranziție, unde procesele și rezultatele sunt în mare măsură incerte, iar elitele de investiții învață văzând și făcând”.