Primăria despre daunele de 15 milioane pentru Parcul Zorilor: „Reprezintă contravaloarea terenului”. Stiți cât anunțase inițial că valorează parcela?

Despăgubirile plătite de Primăria Cluj-Napoca în urma unor procese pierdute au stârnit nemulțumiri din partea Consiliului Civic Local (CCL). Reprezentanții CCL au analizat răspunsul oficial primit de la administrația locală și au emis o serie de critici privind gestionarea fondurilor publice și lipsa unor măsuri eficiente pentru prevenirea sau recuperarea eventualelor pagube. „Civicii” solicită inclusiv ca angajații din cauza cărora municipiul are de plătit daune/despăgubiri să răspundă în solidar.

Cel mai curios răspuns al Primăriei este cel legat de terenul pe care s-a amenajat Parcul Zorilor. Cele 15 milioane stabilite recent de instanță, definitiv, ca daune „reprezintă contravaloarea terenului”, potrivit municipalității. Inițial, Emil Boc anunțase un preț de expropriere a terenului de 10,9 milioane de lei, adică aproximativ 2,2 milioane de euro. Valoarea a fost stabilită în urma unei evaluări făcute de Valentin Ostiadal, de la societatea bucureșteană Mondev Real Estate SRL, autorizat ANEVAR. Oare, la prețul de 15 milioane, clujenii ar mai fi fost de acord să cumpere de la Sile Pușcaș? Cine ar trebui să achite diferența? 

Răspunsul Primăriei Cluj-Napoca

În răspunsul oferit CCL, Primăria Cluj-Napoca a explicat situația despăgubirilor în mai multe dosare:

1.Proiectul Lomb: „Litigiile au fost soluționate doar la finele anului 2024, iar hotărârile nu au fost comunicate autorității.”

2.Dosarul Proinvest (centura ocolitoare Calea Turzii – Mănăștur): „Instanța a dispus plata exclusiv a costului Proiectului PUZ, fără alte dobânzi și penalități. Suma plătită nu reprezintă daune, ci prețul contractului de servicii.”

3.Dosarul Nervia: „Nu este definitiv. Se află încă pe rolul instanței, în faza procesuală a recursului.”

4.Parcul Zorilor: „Suma achitată conform soluției pronunțate nu poate fi considerată daune, ci reprezintă contravaloarea terenului intrat în patrimoniul municipiului.”

5.Dosarul Șerdean: „Obiectul cauzei a fost obligarea autorității la vânzarea unui imobil. Sumele nu reprezintă o daună pentru bugetul local.”

6.Dosarul Iurian Maria: „Instanța a obligat reclamanta la restituirea sumei de 479.715,06 lei către autoritate.”

7.Dosarul Clearline Development: „Aflat pe rolul ICCJ în recurs.”

Primăria a precizat că „în dosarele soluționate nefavorabil în anul 2024, toate sumele stabilite reprezintă cheltuieli de judecată, nu daune sau despăgubiri”.

Criticile Consiliului Civic Local

Consiliul Civic Local consideră răspunsul Primăriei incomplet și insuficient de riguros. În cadrul ultimei ședințe, reprezentanții CCL au adoptat un consens privind redactarea și transmiterea unui protest public către instituțiile implicate.

„Preocuparea clujenilor este legată de faptul că, în administrația locală, gospodărirea banului public nu urmează regulile uzuale. Nu sunt analizate și prevenite sau recuperate pagubele de la vinovați,” se arată în concluziile ședinței.

De asemenea, CCL a criticat modul în care Curtea de Conturi gestionează abaterile financiare, menționând că acestea sunt tratate cu superficialitate: „Abaterile sunt sancționate cu avertismente verbale, ceea ce nu oferă garanții că situațiile similare nu vor apărea din nou.”