Primăria Clujului este ca un pensionar care ține banii la saltea. Viceprimarul Dan Tarcea explică

De ani de zile, Primăria Cluj-Napoca își construiește bugetul ca un pensionar prudent: pune bani deoparte pentru zile negre, cu toate că orașul are destule nevoi stringente.

La fiecare final de an, opoziția ridică aceeași problemă – execuția bugetară rămâne mult sub așteptări, iar fondurile necheltuite ar putea finanța proiecte esențiale. În ultima ședință a Consiliului Local, grupul „Căși sociale acum” a venit cu o provocare simbolică: cu banii rămași necheltuiți, câte locuințe sociale s-ar putea construi?

Viceprimarul Dan Tarcea a dorit să lămurească public problema și a ieșit cu o lecție de „educație administrativă”, explicând de ce Clujul nu trebuie să fie judecat pentru excesul de prudență.

„Excedentul nu înseamnă bani nefolosiți”

Tarcea respinge ideea că municipiul Cluj-Napoca nu își utilizează eficient bugetul, argumentând că sumele rămase sunt reinvestite în proiecte. „Excedentul bugetar nu înseamnă bani nefolosiți, ci sume care se întorc în bugetul local și sunt reinvestite în proiecte pentru comunitate”, afirmă viceprimarul. 

Printre motivele pentru care fondurile rămân blocate, Tarcea enumeră mai multe aspecte birocratice și tehnice:

1. Decontarea fondurilor europene– „Plățile se fac inițial din bugetul local, iar banii se recuperează ulterior. Dacă aceștia vin după jumătatea anului, nu mai pot fi alocați în același an pentru proiecte noi.” Practic, Primăria plătește din propriul buzunar, iar apoi banii recuperați stau cuminți până la următorul exercițiu bugetar.

2. Economii din licitații– „Prețul final al lucrărilor este adesea mai mic decât estimările inițiale, iar diferența rămâne în bugetul local.” 

3. Întârzieri în execuție– „Lucrările afectate de condițiile meteo sau alte probleme contractuale duc la amânarea plăților, ceea ce generează excedent.” Pe scurt, când constructorii trag de timp, și banii stau pe loc.

4. Investiții începute din bugetul local– „Proiecte precum Hub-ul Educațional, Park & Ride sau Parcul Feroviarilor au fost demarate înainte de deschiderea apelurilor de finanțare. Ulterior, banii cheltuiți au fost recuperați din fonduri europene, contribuind la excedent.”

Banii ca buffer financiar: stabilitate sau stagnare?

Viceprimarul insistă că „excedentul nu e un blocaj, ci un buffer financiar – asigură stabilitate și continuitate pentru noi proiecte esențiale în Cluj.” Problema e că pentru cetățenii obișnuiți, care văd problemele de zi cu zi – trafic sufocant, lipsa locuințelor sociale, creșterea chiriilor – această stabilitate aduce mai degrabă stagnare.

Poate că administrația clujeană vrea să fie precaută, dar există riscul ca această strategie să fie percepută mai degrabă ca o „economie de frică” decât ca o planificare eficientă. Or, la finalul zilei, banii trebuie să „lucreze” pentru oraș, nu să stea pe margine ca o rezervă pentru vremuri mai bune.