Primăria a trecut la verificarea adăposturilor de protecție civilă ale orașului. Câți clujeni pot găzdui acestea, în caz de atac aerian

Autor  admin   în       3 years în urmã  

România își duce viața mai departe, sperând ca războiul să rămână dincolo de granița sa nordică. Toți analiștii consideră că Rusia nu va ataca o țară NATO, iar noi suntem, din fericire, sub protecția și parte din alianța nord-atlantică. Pe de altă parte, Vladimir Putin dovedește, pe zi ce trece, că este suficient de imprevizibil. Mai direct, că e nebun. V-ați întrebat cum am reacționa dacă am fi atacați?

Cluj-Napoca are 113 adăposturi de protecție civilă din totalul de 4.358 ale României. Sunt județe întregi care au doar câte 13-15 adăposturi. Am discutat cu Mihai Damian, șeful Serviciului pentru situații de urgență din cadrul Primăriei Cluj-Napoca. “Sunt 113 adăposturi de protecție civilă, majoritatea la blocuri construite înainte de Revoluție. Acestea pot primi 13.500-14.000 de persoane. Fiecărui cetățean i se repartizează un metru pătrat de spațiu și 2,5 metri cubi de volum”, a spus Damian.

Iată imagini filmate în 2015, în adăposturile Clujului. Veți vedea, sunt niște spații complet neîntreținute:

80%

dintre adăposturile de protecție civilă sunt în prezent ocupate, fie de către familii nevoiașe, fie cu bunuri. “În caz de situații de urgență, se dă un termen de 24 de ore în care adăposturile trebuie eliberate complet. Noi desfășurăm chiar acum o verificare a fiecărui spațiu”, a precizat Mihail Damian.

Două dintre adăposturi sunt locuite cu acte în regulă, în baza unor repartiții de la Primărie. Și cei care au aceste repartiții vor trebui să părăsească spațiile conform legii, în 24 de ore de la declararea unei stări de urgență.

Centrul de control se află în subsolul hotelului Belvedere, de unde ar urma să fie coordonate acțiunile de protecție a populației, în cazul unui atac aerian.

Vedeți mai jos imagini din centrul de comandă:

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.