Primăria a inventat „urbanismul de sertar”. Sau cum să faci o idee excelentă, a concursurilor de arhitectură, să pară ceva rău

• Clujul a fost primul oraș care a introdus pe scară largă ideea concursului de arhitectură, în România. Este și primul care a renunțat la ele. Din 2022 nu s-a mai desfășurat niciunul.
• Durata de implementare efectivă a proiectelor e atât de lungă încât induce ideea că aceste concursuri sunt ceva rău. Din 10 concursul de arhitectură, doar patru au ajuns în faza de recepție.

În ultimul deceniu, Primăria Cluj-Napoca și-a construit o imagine de pionier în folosirea concursurilor internaționale de soluții pentru marile proiecte publice, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România (OAR). Acordul semnat între cele două instituții prevedea ca toate investițiile importante în spațiul public să fie selectate prin competiții de arhitectură.

De la pionier la repetent

La început, promisiunea a fost respectată: Turnul Pompierilor, malurile Someșului, Parcul Feroviarilor, reamenajarea străzii Mihail Kogălniceanu sau masterplanul cartierului Sopor au trecut prin filtrul unui juriu profesionist, iar rezultatele au arătat un salt de calitate. Doar că, în practică, fiecare proiect a avut nevoie de 5–7 ani de la verdict până la inaugurare – atunci când a ajuns să fie inaugurat.

Lista concursurilor din ultimii 10 ani

• Turnul Pompierilor – concurs 2017, inaugurat 2023 (≈6 ani)
• Malurile Someșului („Rethinking Someș”) – concurs 2017, recepționat 2024 (≈6–7 ani)
• Parcul Feroviarilor – concurs 2018, inaugurat 2024 (≈6 ani)
• Strada Mihail Kogălniceanu și adiacente – concurs 2018, finalizat 2024 (≈6 ani)
• Masterplan Cartier Sopor – concurs 2019, neimplementat în 2025
• Cetățuia – concurs 2019, blocat de probleme de proprietate, fără execuție
• Parcul Est (Faza I) – concurs 2021, în fază de exproprieri, fără execuție
• Liceul „Nicolae Bălcescu” și străzile adiacente – concurs 2021, fără execuție
• Parcul „Bună Ziua” – concurs 2022, în proiectare/licitație, fără execuție
• Science Campus (UBB + Primăria) – concurs 2022, în faza de proiectare, fără execuție

Ultimul concurs a fost Science Campus, în 2022. De atunci au trecut trei ani fără ca Primăria să mai lanseze vreo competiție de acest tip, deși în paralel a demarat proiecte de amploare – complexul de natație, hubul educațional, mai multe parcuri noi – toate atribuite prin alte proceduri.

Această schimbare de abordare ridică întrebări: dacă în 2017–2019 Clujul organiza mai multe concursuri decât orice alt oraș din țară, de ce în 2023–2025 metoda a fost abandonată?

Imaginea falsă: „concurs = întârziere”

În percepția publică, concursurile au început să fie asociate cu întârzierile. Dar realitatea este alta: competiția propriu-zisă durează câteva luni, iar anii se pierd ulterior – în proceduri administrative, avize, exproprieri, licitații și, uneori, lipsă de finanțare. Parcul Est este blocat de patru ani în faza de exproprieri, Cetățuia este înghețată din cauza proprietății, iar Sopor a rămas un masterplan nepus în practică.

În paralel, administrația locală și-a concentrat energia pe proiectul metroului, cel mai mare din istoria orașului, cu un buget estimat la peste 9 miliarde de lei. Resursele administrative și financiare au fost canalizate acolo, în timp ce alte proiecte câștigate prin concurs au rămas în așteptare.

Din sertar, direct pe șantier?

Concursurile de soluții nu sunt problema – dimpotrivă, sunt singura etapă predictibilă și transparentă din întreg procesul. Problema este lipsa de voință sau de capacitate pentru a le transforma în lucrări finalizate. Dacă Primăria nu reia această metodă și nu accelerează implementarea proiectelor adjudecate, riscul este ca ideile câștigătoare să rămână în sertar, iar Clujul să piardă exact atuul care l-a pus în fruntea clasamentului național.