Povești nemuritoare. Ce a realizat Clujul până astăzi din planul de mobilitate 2014-2020

Este un șablon, nici măcar nu mai merită verificat: postezi pe Facebook un proiect de la Cluj, chiar și unul cu ordin de începere a lucrărilor dat, iar lumea reacționează cu scepticism. Mulți de “nu”. “Nu o să îl vedem niciodată” se scrie în diverse modalități, gen “praf în ochi” sau “la anul și la mulți ani”. Răspunsurile acestea vin fix de la neîncrederea cetățenilor în administrație; cum ar veni, oamenii se simt mândri când la Cluj se vorbește de metrou, dar sunt tare pesimiști că vor circula cu el.

Dacă privim înapoi spre marile proiecte de mobilitate, din toate tunelurile, centurile, monorail-urile, telefericele, bărcile pe Someș promise după 1990, s-a făcut fix o centură între Apahida și Vâlcele, cu prelungire spre Bulevardul Muncii. Atât!

Și acum, vă propun și un caz concret. În 2014, la solicitarea Ministerului Dezvoltării și cu bani din Programul Operațional Regional, sub supravegherea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare, la Cluj s-a făcut un plan de mobilitate urbană durabilă. Ceva serios și profesionist. Acronimul este PMUD, studiul apare și acum pe site-ul Primăriei. Au venit niște britanici, compania ARUP, să analizeze traficul din zona de dezvoltare Cluj, atât cel privat, cât şi cel public, cu măsurători şi statistici. Plecând de la observaţiile din teren, britanicii au elaborat o listă de proiecte necesare oraşului pentru a nu se bloca din cauza numărului tot mai mare de maşini. Acest PMUD era destinat atragerii de fonduri europene.

Sărim la concluzii. Vă atașăm lista dintr-un articol scris acum mai bine de cinci ani și nu mai facem niciun comentariu. Suntem convinși că știți dvs. ce s-a făcut și ce nu. Și da, îi înțelegem pe sceptici :).

Ce au propus britanicii de la ARUP

Proiecte până în 2020:
– centura de sud așa cum este prezentată în PUG, între Bucium (drumul Sfântul Ioan, DJ 107R) și calea Someșeni (DJ 105S), cu două benzi pe sens și cu intersecții la nivel
– racorduri de sud-vest la centură (spre varianta Zorilor – Mănăștur) și de sud-est (spre Iulius Mall)
– extinderea tramvaiului Bucium – Florești

Proiecte între 2020 și 2030:
– a doua axă vest – est, constând în șosea adiacentă căii ferate în zona de est (deci la est de gară) și șosea subterană în albia Someșului.
– bucla centrală a tramvaiului
– banda dedicată pentru transport în comun între Avram Iancu și Aurel Vlaicu.

Scenariul cuprinde și racordul A3 (Gilău) – centura de sud, practic centura metropolitană.

Ce a acceptat administrația clujeană

– realizarea drumului rapid A3 – Cluj-Napoca, extins înspre vest, în vederea ocolirii comunei Gilău

– un drum nou pe lângă calea ferată – tronsonul de vest (de la gară spre Baciu), inclusiv pasajul superior peste linia de cale ferată din zona Tetarom I

– pentru bucla de tramvai din zona centrală s-a propus demararea de îndată a unui studiu de aliniament pentru stabilirea optimă a rutei acestei bucle unidirecționale și a extremității sale sudice (axa Moților – Memorandumului, axa Napoca – Eroilor sau axa Avram Iancu)

– s-a introdus un proiect de închidere a inelului rutier rapid în zona de nord-vest, între zona Cora și Tetarom I sau gară, printr-o centură de vest (pe la vest de pădurea Hoia), prin tunel pe relația Grigorescu – Tetarom I sau prin drum subteran în albia Someșului.

S-a mai propus prelungirea liniei de troleibuz până în cartierul Zorilor şi revederea întregii filosofii de transport, prin crearea unor puncte majore de transfer, apoi creșterea spațiului pietonal în zona centrală şi pe malurile Someşului, dezvoltarea pistelor de biciclete.

A mai fost adăugat proiectul de prelungire a străzii Uzinei Electrice, care ar urma să se lege de Calea Moţilor. Printre proiectele incluse a mai apărut amenajarea a patru parcări de tip park&ride pe Bulevardul Muncii, strada Aurel Vlaicu, Piaţa Unirii şi strada Frunzișului.