PMUD aruncă o privire în viitorul mobilității Clujului. „Cetățenii înțeleg că parcarea nu este un drept garantat” și „o parte considerabilă din clujeni nu mai dețin autoturisme personale”

Dacă ne-am urca în mașina timpului și am seta un drum în viitor, poate am vedea că așa va arăta Clujul în 2035. Sau poate exact pe dos. 🙂

Specialiștii de la Civitta elaborează noul plan de mobilitate urbană pentru zona metropolitană; proiecția este pe termen mediu, 2027, și pe termen lung, 2035. Media9 a obținut draftul studiului și vă prezintă câteva dintre elementele conținute de acesta.

PMUD este un instrument strategic în baza căruia Clujul va putea atrage fonduri europene. Practic, el oferă o direcție de urmat. Pe de altă parte, vechiul PMUD al Clujului, care prevedea centura de nord și tramvai către Florești, a fost ignorat în bună parte.

2021-2027 și 2028-2035 sunt ferestrele în care municipiul poate atrage fonduri nerambursabile în cadrul a două exerciții financiare ale Comisiei Europene. Prognoza Civitta pentru Clujul anului 2035 include deja metroul și trenul metropolitan, centura de nord a orașului, multe parkinguri, dar vorbește și despre schimbări de mentalitate: mulți dintre clujeni renunță la automobilul propriu și aleg mijloace de transport alternative.

Inițiată ca o alianță a firmelor de consultanță din statele baltice, cu sediul în Estonia, Civitta se prezintă acum drept cea mai importantă consultanță de management din Europa Centrală și de Est. Specialiștii baltici operează în peste 40 de țări din Europa, Asia și America, având peste 10.000 de proiecte finalizate.

Iată câteva citate extrase din viziunea de viitor prezentată în PMUD. Planul nu este finalizat încă și urmează să fie supus dezbaterii publice.

„Spiritul inovator al orașului este vizibil mai ales la nivelul mobilității urbane, unde se dezvoltă și testează în continuu soluții menite să susțină decarbonizarea sistemului de transport și tranziția la un oraș fără autoturisme.”

„Cetățenii sunt atenți la protecția mediului, iar mersul pe jos și cu bicicleta reprezintă un important mod de deplasare în Cluj-Napoca.”

„Cetățenii înțeleg că parcarea nu este un drept garantat, respectă regulile de circulație (și parcare) și contribuie direct, prin plata parcării, la procesul de regenerare urbană.”

„Un sistem de transport public competitiv și atractiv, alături de o rețea amplă de piste pentru biciclete și trasee pietonale reprezintă principalul motiv pentru care o parte considerabilă din clujeni nu mai dețin autoturisme personale.”

„Pentru a naviga prin diversitatea ridicată de moduri de transport, clujenii folosesc aplicația județeană de transport care îi ajută să aleagă mereu cel mai eficient mod de transport către destinație.”

Acum iată întreaga viziune a mobilității viitorului din perspectiva specialiștilor de la Civitta:

„Trenul metropolitan și metroul reprezintă principale mijloace de transport pentru navetiști și turiști în lungul axului de dezvoltare est-vest (Gilău – Jucu / Bonțida – Dej). Liniile de transport public metropolitan sunt conectate direct la terminalele de transport public localizate la intrarea în municipiul Cluj-Napoca, unde se asigură transferul către sistemul de transport local. Aceste terminale includ și facilități de tip park & ride și descarcă traficul motorizat către centrul orașului.

Cu ajutorul aplicației de mobilitate locuitorii zonei metropolitane au acces la o varietate amplă de servicii de transport către cele mai importante destinații. Transportul în interiorul comunelor, între sate, este asigurat de o rețea de autobuze rurale care circulă la comandă, fiind adapate la programul și nevoile cetățenilor.

O rețea amplă de coridoare verzi, structurată pe coridorul verde-albastru Someș, deservește echilibrat comunele din zona metropolitană și reprezintă pe de-o parte o legătură eficientă cu Cluj-Napoca, dar și o atracție turistică în sine pentru clujenii în căutarea unor activități și destinații de agrement. Fiecare comună din zona metropolitană este traversată de cel puțin un astfel de coridor verde (pistă pentru biciclete sau traseu cicloturistic) care permite deplasarea într-un mod sigur și confortabil către Cluj-Napoca.

15 minute este timpul necesar pentru ca cetățenii să poată accesa majoritatea obiectivelor de interes contidian și nu numai. Sustenabilitatea și inovarea stau la baza sistemului de transport clujean. Cetățenii sunt atenți la protecția mediului, iar mersul pe jos și cu bicicleta reprezintă un important mod de deplasare în Cluj-Napoca. Spiritul inovator al orașului este vizibil mai ales la nivelul mobilității urbane, unde se dezvoltă și testează în continuu soluții menite să susțină decarbonizarea sistemului de transport și tranziția la un oraș fără autoturisme. Rețeaua de străzi este configurată după 4 obiective principale: siguranță , incluziune, inovare și verde. Un sistem de transport public competitiv și atractiv, alături de o rețea amplă de piste pentru biciclete și trasee pietonale reprezintă principalul motiv pentru care o parte considerabilă din clujeni nu mai dețin autoturisme personale. 

Transportul public este asigurat de vehicule nepoluante, parțial autonome, care deservesc echilibrat teritoriul și parcurg orașul mai rapid decât autoturismul personal. Întregul sistem de transport are o componentă statică, liniile care unesc principalele zone de interes, și una dinamică formată din linii active la cerere (pentru transport elevi, vârstnici, persoane cu dizabilități sau către zone mai puțin dense). Un sistem de management al transportului public permite optimizarea continuă a liniilor și alocarea flotei în funcție de cerere. 

Rețeaua de piste pentru biciclete este formată din trei straturi (agrement / eficiență / rezidențial), coridoarele verzi-albastre dezvoltate în lungul cursurilor de apă (mai ales Someșul), pistele pentru biciclete dedicate conexiunilor eficiente în oraș și străzile rezidențiale care asigură legătura cu destinația finală. Fiecare cartier deține o zonă pietonală și este conectat cu centrul istoric și principalele zone de interes prin infrastructură pentru biciclete. În Cluj-Napoca, bicicleta este mai mult decât un mijloc de transport, ea este și parte a unei comunități dinamice susținută prin evenimente anuale cum ar fi Turul Clujului sau Ziua Bicicletei, dar și prin destinații și facilități dedicate bicicliștilor. 

Centrul istoric funcționează ca o amplă zonă pietonală, care se extinde prin culoarul Someșului și prin alte coridoare de mobilitate urbană durabilă spre majoritatea cartierelor. Zone pietonale secundare se regăsesc și în cartiere, acestea se dezvoltă preponderent în jurul centrelor secundare susținând o structură funcțională echilibrată la nivelul orașului. 

Cetățenii înțeleg că parcarea nu este un drept garantat, respectă regulile de circulație (și parcare) și contribuie direct, prin plata parcării, la procesul de regenerare urbană. Practic, toți banii colectați din parcare sunt redistribuiți la nivel de cartier pentru a susține proiecte de pietonalizare, amenajare spații publice sau piste pentru biciclete. Necesarul (în scădere) de locuri de parcare este asigurat preponderent de parcări multietajate și mai puțin de parcări la stradă tarifate dinamic. 

Pentru a naviga prin diversitatea ridicată de moduri de transport, clujenii folosesc aplicația județeană de transport care îi ajută să aleagă mereu cel mai eficient mod de transport către destinație și le permite configurarea unui abonament integrat de transport adaptat la nevoile personale. Aplicația funcționează și ca un sistem de informare, educare și recompensă ghidând cetățenii către mijloacele nepoluante de transport. Datele din aplicație cum ar fi alegerea modului de transport sau traseele cele mai frecventate sunt accesibile publicului larg pe platforma de date deschise fiind utilizate de către reprezentanții adiministrației publice și echipe de cercetători pentru a optimiza continuu sistemul de transport. 

1 minut este timpul necesar rezidenților pentru a ajunge la oportunități. Mai precis, străzile sunt așa configurate încât să atragă în lungul lor activități comerciale, servicii, obiective de interes și mai ales să funcționeze ca un spațiu public. Acest spațiu public este dezvoltat cu și în conformitate cu nevoile comunității”.