Planeta a intrat pe mâna unor oameni de afaceri

Într-un editorial publicat în zf.ro, Dragoș Damian, CEO Terapia, analizează tendința actuală în care elita economică globală, reprezentată de oameni de afaceri de renume, preia frâiele guvernării. Pornind de la contextul actual al Statelor Unite, unde Donald Trump și Elon Musk devin simboluri ale influenței afacerilor asupra puterii politice, Damian atrage atenția asupra contrastului dintre modelul american și cel românesc.
„Donald Trump și Elon Musk, cei doi care, începând de astăzi, cu acte în regulă, vor conduce lumea, sunt de formație oameni de afaceri. Și mai au în echipă alături de ei încă o listă de miliardari care vin din rândul elitelor economice,” scrie Damian.
Damian subliniază că succesul Statelor Unite ca superputere economică se datorează investițiilor masive și constante în cercetare, dezvoltare și inovație:
„SUA au devenit cea mai mare putere economică din lume pentru că sunt de sute de ani un leagăn pentru cercetare-dezvoltare, inovație și economia bazată pe cunoaștere și știință (KBE). […] Avuția a fost creată după decenii de investiții neîntrerupte și nelimitate în cercetare-dezvoltare, inovație și economia bazată pe cunoaștere și știință.”
De asemenea, autorul remarcă rolul strategic al Statelor Unite în atragerea de talente din întreaga lume și în consolidarea unor industrii precum IT, medicină, aeronautică sau apărare, ceea ce le-a permis să devină lider global.
În opoziție cu modelul american, Damian critică dur elitele economice din România pentru lipsa de implicare în cercetare și inovare. Acestea sunt acuzate că au preferat investițiile în imobiliare și importuri, în loc să sprijine economia bazată pe cunoaștere:
„Elitele economice din România nu au vrut, știut sau putut să investească în cercetare-dezvoltare, inovație și economia bazată pe cunoaștere și știință (KBE). […] Savanții români sunt alungați din țară de oligarhiile politice-academice care controlează absolut tot ce mișcă în România.”
Damian deplânge situația centrelor de cercetare românești, descrise ca fiind doar fațade: „Nu poți face performanță dacă îți lipsesc savanții care pleacă din țară din cauza afinilor până la gradul IV care controlează toate domeniile în care se poate face cercetare-dezvoltare.”
Un punct central al analizei este diferența dintre implicarea elitelor economice în politică. În timp ce în SUA, oamenii de afaceri influențează direct guvernarea, în România, aceștia „stau în banca lor”:
„Elitele economice din România nu vor să dea un candidat la Președinție, așa cum dau elitele economice din SUA. În 1859, elitele economice au intrat în joc alături de celelalte elite și l-au dat pe Cuza. În 2025, elitele economice stau deoparte, lăsând România să se scufunde în conspiraționism, misticism și obscurantism.”
Dragoș Damian încheie cu o observație amară despre declinul României, pe fondul unei lipse acute de viziune economică și a refuzului elitelor de a se implica în schimbare. Mesajul său este un apel la conștientizare, dar și o critică profundă asupra priorităților economice și politice ale țării.