Pericol pentru sănătatea publică și exporturile românești

Colegiul Medicilor Veterinari din România (CMVRo) a transmis un memoriu către Guvern și Parlament, avertizând că diminuarea bugetului Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) cu 15% în 2025 va avea consecințe grave asupra sănătății animalelor, siguranței alimentare și exporturilor de produse de origine animală.

Conform reprezentanților CMVRo, ANSVSA are nevoie de 2,2 miliarde de lei pentru a putea funcționa la parametrii minimali în conformitate cu legislația europeană și națională. Reducerea fondurilor afectează în special „Programul strategic”, esențial pentru supravegherea, prevenirea și controlul bolilor la animale, precum și pentru menținerea statutului sanitar-veterinar al României, care permite exporturile și schimburile intracomunitare.

Consecințe economice majore pentru fermieri

Una dintre principalele probleme semnalate de medicii veterinari este pierderea statutului oficial indemn față de boli precum tuberculoza, bruceloza și leucoza la bovine sau bruceloza ovină și caprină. Dacă testele obligatorii nu sunt efectuate la timp, fermierii vor fi obligați să suporte costuri suplimentare pentru testări individuale sau, în cazuri extreme, nu vor mai putea comercializa laptele și animalele vii.

„Dacă România nu realizează testările necesare în 2025, vom pierde statutul de țară indemnă față de anumite boli, ceea ce va duce la dublarea costurilor pentru fermieri și chiar la imposibilitatea de a comercializa anumite produse. În plus, exporturile vor fi blocate, iar efectele economice vor fi dezastruoase”, a declarat clujeanul Adrian Oros, președintele CMVRo Cluj, fost ministru al agriculturii.

Risc crescut de epidemii și pericol pentru sănătatea publică

Medicii veterinari avertizează că lipsa finanțării suficiente pentru ANSVSA va duce la imposibilitatea achiziționării de vaccinuri esențiale, precum cele pentru antrax și rabie, și la suspendarea controalelor sanitare în exploatațiile de animale. Acest lucru va pune în pericol sănătatea publică, întrucât bolile netratate la animale pot fi transmise la oameni.

„60% dintre bolile infecțioase sunt comune omului și animalelor, iar 75% dintre bolile infecțioase la oameni provin de la animale. Dacă nu vom avea resurse pentru a efectua vaccinări și inspecții, riscul de focare de boli precum rabia sau pesta porcină africană va crește exponențial. În plus, consumul de produse provenite de la animale bolnave poate genera o adevărată criză sanitară”, a subliniat Adrian Oros.

Fermierii, lăsați fără despăgubiri în caz de epidemii

O altă problemă majoră semnalată de Colegiul Medicilor Veterinari este faptul că bugetul ANSVSA nu include fonduri pentru despăgubirea fermierilor în cazul în care animalele lor sunt diagnosticate cu boli grave și trebuie eliminate. În lipsa acestor fonduri, fermierii vor fi obligați să păstreze animalele bolnave în exploatații, crescând astfel riscul de răspândire a infecțiilor.

„Vom depista animale bolnave de tuberculoză, bruceloză, leucoză și alte boli grave, dar nu vom putea asigura eliminarea lor în timp util din lipsa fondurilor pentru despăgubiri. Acest lucru va duce nu doar la pierderi economice pentru fermieri, ci și la un risc crescut pentru sănătatea publică”, a explicat Adrian Oros.

Medicii veterinari cer intervenția Guvernului

În fața acestor riscuri, medicii veterinari cer revizuirea urgentă a bugetului ANSVSA și alocarea fondurilor necesare pentru menținerea „Programului strategic”.

„România nu-și permite să neglijeze siguranța sanitar-veterinară. Subfinanțarea acestui sector nu este doar o problemă economică, ci una care poate avea consecințe grave asupra sănătății publice. Dacă Guvernul nu intervine, vom asista la blocarea exporturilor, la creșterea riscului de epidemii și la o criză sanitară care va costa mult mai mult decât economiile făcute prin reducerea bugetului”, a avertizat Adrian Oros.

Medicii veterinari din întreaga țară așteaptă acum un răspuns din partea autorităților și speră ca solicitările lor să fie luate în considerare pentru a preveni un dezastru sanitar și economic.