Parcuri în loc de autostrăzi urbane. Lecția Madridului pentru orașele în dezvoltare – și ce putem învăța noi, la Cluj

Ce-ar fi dacă, în loc de a construi tot mai multe benzi de circulație, orașele ar alege să creeze parcuri? Dacă, în loc de bulevarde am avea spații verzi, locuri de promenadă și piste de biciclete? Madridul a făcut exact acest lucru – și rezultatele sunt vizibile.

Capitala Spaniei a demarat, în urmă cu câțiva ani, un amplu proces de transformare urbană, cunoscut sub numele de Madrid Río. Proiectul a presupus îngroparea în tuneluri a unei porțiuni de 43 de kilometri din autostrada urbană M-30, care urma cursul râului Manzanares, și înlocuirea acesteia cu 120 de hectare de parcuri, zone de loisir, plaje urbane și 30 de kilometri de piste pentru biciclete. Rezultatul? Nu doar o zonă mai verde și mai prietenoasă pentru pietoni și bicicliști, ci și o creștere de 15% a valorii proprietăților din apropiere.

Adăugăm și exemplul Parisului, ca să fie clar că e un fenomen.

La Cluj-Napoca, direcția este alta. În timp ce orașe occidentale îngroapă infrastructura rutieră pentru a câștiga spațiu verde, noi căutăm alte rute rutiere la suprafață – deseori în detrimentul naturii. Centura metropolitană, deși necesară pentru descongestionarea traficului, va presupune defrișarea multor hectare de pădure în Făget. Culoarul de mobilitate Nord, o altă investiție majoră, va elimina grădini, spații verzi și arbori maturi de-a lungul traseului Gară – IRA.

Sigur, investițiile în infrastructură costă și sunt esențiale. Dar merită întrebarea: gândim aceste proiecte pe termen lung sau doar ca soluții imediate pentru presiunea urbană? Ce va spune primarul din 2050 (și cetățenii) despre orașul lăsat de edilul de azi? Va trebui, poate, să strice ceea ce construim astăzi – pentru a face loc unor parcuri, unor pasaje subterane, unor piste de biciclete. Va trebui, poate, să regândească tot ce azi numim dezvoltare.

Exemplul Madridului ne arată că alternativa există. Astăzi, nu peste 20 de ani.