Palatul Bánffy, unde acum funcționează Muzeul de Artă din Cluj, a fost retrocedat

O parte însemnată din Palatul Bánffy, sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, a fost retrocedată conform unei decizii judecătorești definitive. Este vorba de 3/4 din această faimoasă construcție, restul revenindu-i Consiliului Județean (CJ) Cluj. 

Proprietarii de facto sunt moștenitorii sibianului Nicolae Roșca, care, însă, au refuzat despăgubiri financiare pentru ce le revine din clădirea de patrimoniu. Potrivit sentinței definitive, noii proprietari n-au voie să schimbe destinația imobilului timp de 10 ani.

„E o hotărâre judecătorească prin care instanța ne obligă pe noi, în calitate de continuatori ai Comitetului Executiv al Consiliului Popular Cluj, să facem aceste modificări în titlul de proprietate și, de fapt, nu facem decât să ne conformăm unei hotărâri judecătorești definitive”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj, în prima ședință a Consiliului Județean din acest an din 20 ianuarie.

Aici este referatul prin care Palatul Banffy  a fost trecut de la CJ Cluj.

CJ Cluj a vrut să cumpere partea pe care a pierdut-o în instanță

Încă din 2019 instanțele i-au repus în drepturi pe actualii proprietari care acum așteaptă ca imobilul să fie dezmembrat în cartea funciară, pentru a putea intra în posesia părților care li se cuvin.

Potrivit Radio Cluj, CJ Cluj a dorit încă de acum doi ani să cumpere partea pe care a pierdut-o în instanță, dar actualii proprietari nu au dorit să vândă. În aceste condiții, administrația va rămâne chiriaș în Palatul Bánffy unde, în baza deciziei judecătorilor, în următorii zece ani va funcționa Muzeul de Artă.

Ultimul descendent al familiei nobiliare transilvane care a deținut Palatul Bánffy din centrul Clujului a fost Dionisie Banffy, un împătimit al jocurilor de noroc. Din această cauză a și făcut multe datorii, împrumutându-se de la negustorul sibian Nicolae Roșca.

Cine a fost acest negustor foarte bogat

Nicolae Roșca a fost un negustor din Săliște, județul Sibiu, decedat în anul 1993. Și-a început afacerile cu o mică fabrică de catrințe și pieptare pe care le vindea în târguri.

Mai târziu, cu banii strânși din această mică producție a deschis la Alba Iulia un atelier în care se produceau jachete. A început să strângă o mică avere, ajungând să împrumute cu bani oameni importanți ai epocii, extinzându-și afacerile.

Așa se face că Dionisie Bánffy a primit un împrumut de peste 28 de kilograme de aur de la săliștean, chiar în anii celui De-al Doilea Război Mondial. Bánffy n-a mai reușit să returneze împrumutul, iar Roșca a primit în schimb o parte importantă din Palatul Bánffy din Cluj Napoca, sediul de acum al Muzeului de Artă al Clujului.

Urmașii lui Roșca au o decizie definitivă din 1999, prin care devin proprietari a trei sferturi din clădirea Muzeului de Artă din Cluj.

Cel mai important edificiu baroc

Palatul Bánffy din Cluj-Napoca, clădirea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, este, potrivit site-ului Muzeului de Artă Cluj, cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă pentru arhitectura de secol XVIII din România.

Decoraţia arhitecturală în piatră a fost completată cu o serie de sculpturi cu valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Clădirea este înscrisă la prima categorie (A) în lista clădirilor de patrimoniu arhitectural şi artistic naţional al României.

Edificiul a fost ridicat în perioada 1774-1785, de către arhitectul german Johann Eberhard Blaumann, ca reşedinţă particulară a contelui Bánffy György (devenit mai târziu guvernator al Transilvaniei).

Ulterior, clădirii i-au fost date alte destinaţii: reşedinţă de protocol, Cazinou Naţional, clădire de apartamente şi spaţii comerciale, sediu de societăţi industriale. În anul 1925 a fost construit chiar un cinematograf în curtea imobilului.

În anul 1956, Comuna Urbană Cluj a dat palatul în folosinţă Muzeului de Artă, înfiinţat în anul 1951. Între anii 1960-74 la palat au avut loc vaste lucrări de restaurare.  Muzeul s-a mutat în palatul parţial restaurat în 1962 şi a fost deschis publicului în 1965.

Structura Palatului Bánffy

Palatul Bánffy este compus din patru aripi dispuse în jurul unei curţi interioare rectangulare. Dinspre stradă, accesul pe latura principală (dinspre Piaţa Unirii) se face pe o galerie triplă, monumentală, cu deschidere spre încăperile principale ale palatului, aflate în aripa vestică. Aceasta scară cu trei rampe, fiecare dintre acestea având lăţimea de 2 m, este cea mai mare de acest fel din Transilvania.

Proiectul palatului etajat urmează tipul palatelor orăşeneşti din apusul Europei vremii: planul pătrat cu o curte interioară închisă de cele patru aripi, acoperişul de tip mansardă, faţadele de palat spre exterior, respectiv cursivele interioare etajate deschise spre curtea interioară cu arcade la parter şi cu colonade la etaj.