OZN-ul de pe deal. Arhitecții au prezentat viziunea lor despre Science Campus, deși au fost tare sceptici în legătură cu stabilitatea terenului

Autor  Ionel Lespuc   în       1 year în urmã     2201 Vizualizări.  

Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC) a organizat, miercuri, prima dezbatere publică din 2023. Ca o paranteză, să sperăm că vor fi mai multe decât în 2022, când au fost planificate doar două întâlniri cu publicul. Tema dezbaterii: viitorul Science Campus. În Lomb, lângă Centrul Regional de Excelență în Industrii Creative, se va construi un ansamblu cu muzeu al științei, complex de cercetare, sediu de facultate, cămine studențești, terenuri de sport, dar și de spații publice, inclusiv o piațetă unde se vor putea organiza evenimente. Acesta este Science Campus.

Este, practic, o zonă cu aspect de centru “rătăcită” la periferie, un “pol urban”, cum spun urbaniști. Unii spun că nu are ce căuta acolo, că studenții și profesorii vor aglomera traficul, migrând spre case sau, seara, către locurile de distracție din centru, alții, dimpotrivă, consideră că este un început de dezvoltare fericit, mai ales dacă va face “joncțiunea” cu orașul, nu va rămâne izolată. Asta ar însemna o conectare prin alte dezvoltări, desigur, respectiv prin modernizarea spațiului public care să se întindă spre noul spațiu. Cei care au participat la discuția de miercuri au vorbit însă la superlativ despre proiect.

Dezbaterea a fost moderată de Ovidiu Cîmpean, care a rămas directorul Centrului de Inovare și Imaginație Civică (CREIC), deși a plecat de la Primăria Cluj la București, ca secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Au mai participat primarul Emil Boc și rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, care au vorbit despre motivația demarării acestei investiții.

Science Campus a fost tema unui concurs de soluții, câștigat de o echipă din București, KLX Studio s.r.l. Reprezentanții companiei au venit să prezinte informații despre proiect; planul urbanistic zonal este aproape gata, are termen de predare luna martie, studiul de fezabilitate trebuie predat până în iunie, iar proiectul tehnic ar urma să fie terminat până în decembrie. Între timp, se poate scoate la licitație execuția, însă deocamdată nu sunt clare sursele de finanțare. Și Primăria, și UBB caută fonduri nerambursabile, dar Daniel David a subliniat că are un acord cu Banca Europeană de Investiții, pentru un eventual credit de 35 de milioane de euro. “Sper să nu trebuiască să îl accesăm”, a spus rectorul. 

Proiectul Science Campus Cluj-Napoca are o suprafață totală de 6,48 hectare (cu pozibilitatea de extindere la 8,4 hectare) și cuprinde:

  • Centru științific / Science Center realizat de Primăria Cluj-Napoca, inclusiv piațetă și terenuri de sport: 3,48 hectare
  • Complex de cercetare-dezvoltare-inovare – InfoBioNano4Health, inclusiv sediul Facultății de Matematică și Informatică și cămin studențesc – realizate de Universitatea Babeș-Bolyai
  • Spații exterioare pentru evenimente culturale și educaționale

FOTO: Randare cu viitorul Science Campus. În stânga jos este Muzeul Științei, lângă care sunt terenurile de sport. În stânga spate sunt căminele. Pe dreapta, Facultatea de Matematică-Informatică, cu observator astronomic, și, mai mic, InfoNanoBio4Health, centrul de cercetare dorit de UBB.

Câteva elemente din prezentarea proiectanților de la KLX. Prin vocea arhitectului Andrei Nistor, au spus, nu neapărat în această ordine, că doresc realizarea unei pasarele peste drumul existent, care să lege Science Campus de CREIC.

Facultatea de Matematică-Informatică va putea găzdui 3.000 de persoane, studenți și profesori, dar are și o funcțiune “semipublică”: pe terasă și acoperiș vor fi instalate telescoape și va funcționa ca observator astronomic. Despre piațetă, au spus că a fost imaginat ca un spațiu de “happening”. S-a propus instalarea de panouri fotovoltaice și turbine eoliene, iar ideea enunțată a fost ca surplusul de energie să fie înmagazinat în baterii cu hidrogen.

187.000

de metri pătrați ar urma să aibă suprafața desfășurată a construcțiilor din nou ansamblu.

600

sau chiar 700 de arbori ar urma să fie plantați în jurul noului Science Campus. Spațiul verde va fi de 6 hectare.

Pe scurt din opiniile exprimate de public. A intrat prin Zoom fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, care a atras atenția că sunt importante zidurile, dar și mai importanți sunt oamenii. Că ar trebui de pe acum să se înceapă o “recrutare de creiere”, dar a propus și un concept integrat de educație la nivelul municipiului. Consilierul local Adriana Cristian a cerut spații de cazare, dacă tot vrem să aducem profesori valoroși, inclusiv din străinătate, să le oferim locuințe temporare.

Urbaniștii au văzut fix situația proiectului “parașutat” la periferie. Gheorghe Elkan a solicitat studierea dezvoltării zonei în continuare și o gândire unitară din punct de vedere urbanistic. A avut și o idee simpatică: proiectare unei rețele stradale, dar nu neapărat pentru vehicule tradiționale, ci “poate doar pentru mașinuțe de golf sau trotinete”.

La discuție au luat parte și artiști. Pictorul Florin Ștefan, profesor la Universitatea de Artă și Design, a spus: “lăsați-mă să visez că lângă Science Campus vom construi cândva și un centru de artă contemporană”. Momentan, el a creat un astfel de spațiu, Centrul de Interes de lângă gară, dar clădirea este una cu profil industrial pe care a închiriat-o din veniturile ONG-ului.

Este important de văzut ce soluții tehnice se vor găsi, având în vedere că terenul din Lomb este extrem de sensibil. Ne amintim cât de mult a durat construcția obiectivelor din vecini, CREIC, dar și TEAM, clădirea gândită ca incubator de business. Mai ales drumul a tot luat-o la vale, iar finalizarea sa a fost raportată abia la finalul anului 2021. „Studiul geo este finalizat, este un deal destul de alunecos, se știe asta în Cluj, depinde cât de sustenabile sunt soluțiile de fundație”, a spus Andrei Nistor, de la KLX.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.