ORA 16:00. Alegeri prezidențiale, prezența la vot: până acum au votat peste 6,5 milioane de români, adică 36,48% din totalul celor înscriși pe liste

Românii sunt așteptați la urne, duminică, 24 noiembrie, pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Secțiile de votare din țară s-au deschis la ora 7.00 și se închid la ora 21.00, cu posibilitatea ca programul să fie prelungit, dacă sunt oameni la coadă. În Diaspora, duminică este a treia zi de votare, căci procesul electoral în afara granițelor a început de vineri.

Prezenţa la vot, ora 16.00: Până la ora 16.00, în România au votat 6.648.173 milioane de persoane, reprezentând aproape 37 la sută dintre alegătorii cu drept de vot (dintr-un total de 18.008.480 de persoane). Prezența la vot se schimbă și este actualizată din minut la minut.

JUDEȚUL CLUJ, prezența la vot la ora 16:00 – 37,10%.

Prezența la vot live poate fi consultată AICI.

Candidații la alegerile prezidențiale, în ordinea de pe buletinul de vot:

poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;

poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;

poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;

poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;

poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;

poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;

poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;

poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;

poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;

poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;

poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;

poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;

poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;

poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale.

Peste 1 milion de tineri vor vota pentru prima oară

Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că 19.002.912 cetăţeni cu drept de vot erau înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.011.923 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 990.989 au domiciliul în străinătate. Printre aceștia se numără și peste 1,1 milion de tineri ce vor avea dreptul să voteze pentru prima oară la un scrutin prezidențial.

Aproape 19.000 de secții de votare în țară

Un număr de 18.968 de secţii de votare au fost amenajate în țară, pentru alegerile prezidențiale, a mai anunțat AEP. În diaspora au fost deschise 950 de secții de votare, cu 35 mai multe față de alegerile europarlamentare din vară. Cele mai multe secții de votare sunt în Italia (și Malta) – 158 de secții, Spania – 147 de secții, Regatul Unit – 107 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 68 de secții, Republica Moldova – 59 de secții, SUA – 48 de secții, Belgia – 29 de secții, Regatul Ţărilor de Jos – 21 de secții. Alegătorii pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, pe liste permanente, la secția unde au fost arondați (repartizați/împărțiti pe zone pentru o mai bună administrare). În cazul în care nu sunt în localitatea de domiciliu, ei pot vota în orice altă secție de votare, pe liste suplimentare.

Ce înseamnă un vot valid

Potrivit Biroului Electoral Central (BEC), sunt considerate buletine de vot valabile dacă îndeplinesc următoarele condiții, respectiv: ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui singur patrulater; ştampila cu menţiunea „VOTAT” depăşeşte limitele patrulaterului, dar opţiunea alegătorului este evidentă (inclusiv situaţia în care ştampila atinge doar un patrulater); ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot sunt înscrise diverse menţiuni ale alegătorului (votul este considerat valabil indiferent de menţiunile înscrise pe buletinul de vot); ştampila cu menţiunea „VOTAT” este aplicată în interiorul unui patrulater, dar pe buletinul de vot alegătorul a aplicat una sau mai multe ştampile fără să atingă vreun alt patrulater. Prezența la vot Din datele privind participarea românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale de după 1989 reiese că cea mai slabă prezenţă s-a înregistrat în anul 2000, iar cea mai ridicată participare s-a evidenţiat la scrutinul din 2019, scrie Agerpres.

De asemenea, se observă că în intervalul 1992-2004 nu există diferenţe mari de participare între turul unu şi turul doi. La scrutinele din 2014 şi din 2019, însă, prezenţa diasporei la tururile doi a fost mult mai mare decât în tururile întâi.

• 2019: primul tur – 47,66% / al doilea tur – 49,87%;
• 2014: primul tur – 53,18% / al doilea tur – 64,11%;
• 2009: primul tur – 54,37% / al doilea tur – 58,02 %;
• 2004: primul tur – 58,51% / al doilea tur – 55,21%;
• 2000: primul tur – 65,31% / al doilea tur 57,50%.