Noul Someș. Ce frumos ar fi fără garduri! + Concurs de soluții anunțat de UBB 

Malurile Someșului sunt în plin proces de… cum să-i spunem?, că nu e nici modernizare, întrucât ar trebui să se întoarcă la un aspect mai sălbatic, dar nici renaturare, că s-a turnat destul de mult beton. Regândire. Probabil la final, cu stufăriș, cu iriși albaștri, cu plaje nisipoase și cu cafenele în aer liber, proiectul va arăta foarte bine. Mai puțin pe malul drept, unde imediat după stufăriș, băncuțe și piste de biciclete te vei lovi de gardurile de la Parcul Rozelor și Parcul “Iuliu Hațieganu”. Acolo va fi destul de urât și segregat.

Parcul Rozelor este în proprietatea Primăriei, dar o parte din el, baza Winners, este administrată de o companie privată. Aici va fi treaba municipalității să intervină și să elimine gardurile, ca să nu-și saboteze propria investiție. Puțin mai jos dăm de împrejmuirea Parcului “Iuliu Hațieganu”, aflat în proprietatea Universității Babeș-Bolyai. 

“Propunerea de eliminare a gardului s-a discutat și în cadrul universității, deocamdată am decis să îl păstrăm, întrucât întreținerea campusului sportiv ne costă mult. Ne-am dat seama că aspectul actualului gard nu este cel mai potrivit, mai ales în lumina acestei investiții de pe malul Someșului, așa încât am decis să îl înlocuim. Trebuia să o facem deja anul acesta, dar nu am reușit. Proiectul este prins însă în bugetul pe anul viitor. Ne gândim ca firma câștigătoare să fie stabilită în urma unui concurs de soluții”, a spus Cosmin Irimieș, director administrativ adjunct la UBB.

FOTO: Imagine dinspre cartierul Grigorescu; pe malul stâng al Someșului, potrivit contractului inițial, lucrările trebuiau deja finalizate.

Eliminarea gardurilor parcului a fost cerută și de societatea civilă, de-a lungul mai multor ani, pentru o legătură mai facilă între cartirele Mănăștur și Grigorescu. UBB a refuzat însă de fiecare dată. Intrarea în parc este taxată, iar banii sunt folosiți pentru administrarea obiectivului.

Proiectul de regândire a malurilor Someșului a rezultat în urma unui concurs de soluții organizat de Ordinul Arhitecților din România și de Primăria Cluj-Napoca. Întrecerea a fost câștigată de spaniolii de la Practica, iar proiectul lor a fost prezentat și a primit aprecieri la Bienala de arhitectură de la Veneția.