Ne batem joc de mâncare. 83% dintre români aruncă alimente la gunoi
Clasament în trei: 1. România; 2. Republica Moldova; 3. Macedonia de Nord. Un studiu realizat în cele trei state prin proiectul ”Zéro Gaspillage – pour une production et une consommation responsables en ECO” (Zero risipă, pentru o producție și un consum responsabil în Europa centrală și orientală), finanțat de Agence Universitaire de la Francophonie en Europe Centrale et Orientale, arată că românii aruncă la gunoi cea mai multă mâncare. În țara noastră, 83% dintre participanții la studiu afirmă că au acest obicei, în Republica Moldova, 78,7%, iar în Macedonia de Nord, 67,2%.
Conform studiului, principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt consumatorii și restaurantele, iar cel mai puțin responsabili sunt agricultorii și micii comercianți.
”Subiectul risipei alimentare stârnește un interes crescut pentru foarte mulți respondenți, cei mai mulți care se declară interesați de acesta fiind consumatorii din România (aproximativ 60%). Se constată astfel o contradicție între ”interes” și ”comportament efectiv”, ceea ce denotă o educație insuficientă cu privire la comportamentul de consum sustenabil al populației din cele trei țări. Fructele, legumele și pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporție, iar principalele motive pentru care participanții la studiu aruncă alimentele sunt data de expirare și alterarea acestora”, a precizat coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol.
Studiul a fost realizat în perioada iunie – septembrie 2020, de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj Napoca, în calitate de coordonator proiect, alături de Universitatea din Craiova, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea Sainte Cyrille et Method din Skopje, împreună cu echipa din Proiectul Food Waste Combat.
Metoda sondajului de opinie online, prin completarea unui chestionar, a fost aplicată pe un eșantion reprezentativ (2.754 participanți) pentru mediul de culegere și ponderile socio-demografice specifice populației luate în studiu.