Murim cu zile. Tratamentul din SUA l-a ajutat în lupta cu cancerul, dar nu și în cea cu infecția nosocomială

*Bărbatul era încă în putere. Avea 65 de ani, vârsta pensionării. Medicii l-au diagnosticat cu cancer pe când avea 62 și i-au mai dat șase luni de viață. A avut însă șansa unui tratament experimental, de întărire a sistemului imunitar, importat tocmai din SUA. Au trecut cele șase luni, apoi un an, apoi trei; omul nu dădea semne că vrea să cedeze. Nu l-a ajuns nici covidul. Făcea însă citostatice, cu internări de o zi; așa a luat clostridium botulinum. A rezistat cancerului trei ani, l-a demolat clostridium în trei săptămâni. Luna trecută și-a găsit liniștea în cimitir. Chiar dacă nu știți, pentru că nu vi se spune, mulți dintre părinții și bunicii noștri așa se duc; mor cu zile, din cauza acestor bacterii rezistente la antibiotice de care mustesc spitalele noastre. Ce măsuri se iau? Bună întrebare. Și mai am una: nouă cât de mult ne pasă?

Este bine cunoscut faptul că infecţiile asociate actului medical sau nosocomiale sunt o problemă care afectează un procent semnificativ de pacienţi ai spitalelor din ţară. Chiar şi înainte de apariţia pandemiei de COVID-19, în sistemul nostru public de sănătate infecţiile nosocomiale puteau fi considerate o „pandemie”, fiind responsabile de decesul multor pacienţi internaţi în spitale şi de creşterea anuală a costurilor din bugetul alocat sectorului sanitar, prin majorarea zilelor de spitalizare şi complexitatea tratamentelor.

Chiar dacă manifestarea actuală a pandemiei cu noul coronavirus a determinat o creştere a responsabilităţii unităţilor spitaliceşti pentru punerea în practică a ghidurilor şi protocoalelor destinate combaterii IAAM, riscul proliferării infecţiilor din spitale se menţine la cote maxime pe fondul lipsei de responsabilitate a multor decidenţi din spitale şi a existenţei unor norme insuficient racordate de către Ministerul Sănătăţii (MS) la realitatea zilelor noastre.

În ceea ce priveşte normele în vigoare, instituţiile responsabile menţin o abordare inconsecventă, neuniformă şi neclară a legislaţiei, inclusiv din perspectiva condiţiilor în care se organizează licitaţiile destinate achiziţiei produselor biocide.

Pe fondul situaţiei de alertă, Comisia Naţională pentru Produse Biocide (CNPB) din subordinea MS (mai nou acesteia alăturându-i-se şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”) se află în etapa în care prelungesc sau emit avize pentru comercializarea produselor biocide care nu deţin testări complete de eficacitate potrivit prevederilor în vigoare – standardul european aplicat şi în România SR EN 14885/2016. De multe ori, aceste analize datează din anii precedenţi apariţiei standardului SR EN 14885/2016, nefiind actualizate conform noilor reglementări, situaţie ce favorizează achiziţia la nivelul spitalelor a unor produse neconforme cu eficacitate incompletă asupra agenţilor patogeni.

La rândul lor, multe dintre unităţile spitaliceşti realizează proceduri simplificate, respectiv achiziţii directe de dezinfectanţi, în detrimentul celor transparente, licitaţii publice, iar în caietele de sarcini sunt introduse, din necunoaştere sau superficialitate, cerinţe tehnice pentru aceste substanţe biocide prin intermediul cărora se achiziţionează produse cu eficacitate scăzută raportat la domeniul de utilizare (potrivit standardului SR EN 14885/2016). De multe ori se caută avantajarea anumitor distribuitori agreaţi, ce nu deţin testări actualizate ale produselor comercializate

Prevenţia IAAM este o activitate complexă, în care sunt necesare eforturi continue pentru a adapta legislaţia din domeniu, dar mai ales pentru a o respecta, responsabilitate celor ce activează la nivelul spitalelor, de la achiziţia substanţelor biocide în conformitate cu tipul dezinfecţiei vizate (suprafeţe critice, semicritice, non-critice, pentru mâini) şi a germenilor care trebuie combătuţi (virusuri, bacterii, fungi, spori) până la utilizarea efectivă a acestora (diluarea corectă, respectarea modului de aplicare şi a timpilor de acţiune).

Tot în acest proces de prevenţie contează şi modul în care sunt selectate serviciile prestatorilor economici în domeniul manipulării materialului moale provenit din spitale (halate medicale şi lenjerie de pat) şi dezinfecţiei acestuia.

Practicile neglijente pe acest segment de activitate, coroborate cu lipsa unui cadru legislativ adecvat realităţilor actuale din domeniu (Ordinul MS nr. 1025 pentru aprobarea normelor privind serviciile de spălătorie pentru unităţile medicale fiind elaborat în anul 2000 şi nu ia în considerare externalizarea serviciilor respective), amplifică riscul contaminării populaţiei/pacienţilor cu agenţi patogeni proveniţi din unităţile sanitare, menţinând proliferarea infecţiilor nosocomiale.

Printre neregulile înregistrate de-a lungul timpului la nivelul mai multor spitale clujene pe întreg lanţul de procesare a materialului moale, se numără: trierea necorespunzătoare a obiectelor în cauză, transportul materialului textil contaminat biologic în autovehicule necompartimentate ori fără aviz/ acreditare pentru transportul mărfurilor periculoase, nerespectarea de către operatorii economici a procedurii indicate la momentul perfectării contractului de către medicii epidemiologi ai unităţilor sanitare privind modalitatea de livrare a materialului moale, lipsa barierelor igienice de la nivelul spălătoriilor din cadrul unor spitale, utilaje învechite utilizate în procesul de spălare chimică/dezinfecţie etc.

În colaborarea cu spitalele clujene activează o serie de spălătorii private care nu respectă minimele principii de funcţionare stabilite de metodologiile şi ghidurile specifice acestei activităţi, fiind cel mult acceptabile pentru segmentul HORECA.

Astăzi, cu atât mai mult, reprezentanţii spitalelor şi autorităţile cu atribuţii în combaterea IAAM trebuie să se trezească la realitate şi să îşi îndeplinească în mod real şi cu simţ de răspundere atribuţiile înscrise în fişa postului.

Oare Direcţia de Sănătate Publică Cluj a fost interesată de aceste activităţi? A verificat activitatea în teren a acestor agenţi economici şi modul în care curăţă şi dezinfectează materialul moale al spitalelor sau s-a limitat la verificarea birocratică a documentelor pentru funcţionare?

Investiţiile şi măsurile care sunt luate la acest moment pentru limitarea infecţiei COVID-19 pot avea impact şi asupra limitării infecţiilor intraspitaliceşti, respectiv al scăderii costurilor aferente serviciilor medicale efectuate pentru tratarea acestui tip de infecţii, având în vedere că există deja o presiune asupra bugetului alocat sănătăţii generat de pandemia COVID-19.