Mult zgomot pentru nimic! Cluj-Napoca este un oraș ilegal de gălăgios

În strategia de dezvoltare a județului Cluj pe 2023-2030, care acum se află în dezbatere publică, există un capitol care se referă la poluarea fonică. Vorbim despre nivelul de zgomot pe care locuitorii județului sunt nevoiți, ba chiar obligați, să-l suporte în viața de zi cu zi. 

Citește și articolul Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru următorii 7 ani + Target pentru 2050: Clujul, regiunea cu cel mai ridicat nivel al calității vieții

Situația este simplă: toate stațiile de măsurare a zgomotului aflate în municipiul Cluj-Napoca au valori mai mari decât cele admise. Valorile sunt preluate însă din măsurători efectuate între 2014 și 2018.

10

stații de măsurare a zgomotului sunt în județ, jumătate din ele fiind amplasate în Cluj-Napoca.

Traficul rutier, traficul aerian și feroviar, dar și lucrările publice sunt considerate principalele surse de poluare sonoră din mediul înconjurător.

Ce spune raportul din strategia de dezvoltare a județului pentru 2023-2030

Conform sursei citate, cinci stații de măsurare a zgomotului sunt situate în municipiul Cluj-Napoca și câte una în fiecare din celelalte orașe ale județului (Turda, Gherla, Turda, Câmpia Turzii și Huedin).

Toate sunt stații urbane, monitorizând nivelul zgomotului pe străzi de categoriile II și III. Nu există stații de monitorizare a zgomotului pentru drumurile principale din afara aglomerărilor urbane, dar nici pentru Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj.

Acestea ar contribui la realizarea hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune aferente, cerute prin Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant.

73,59

de decibeli este nivelul mediu înregistrat în Cluj-Napoca, fiind cel mai ridicat din județ. Asta nu înseamnă că în anumite intervale, nivelul de zgomot nu depășește această valoare.

Nivelul de zgomot maxim admis, potrivit legii, este de 70 dB.

Pentru anul 2018, nivelul mediu de zgomot monitorizat pe străzi de categoria a III-a, cu 2 benzi de circulație, a depășit nivelul de zgomot maxim admis de 65 dB în toate cele 5 puncte, valorile cele mai ridicate înregistrându-se în punctul de monitorizare Gherla-centru, valori de 68,2 dB, iar cele mai scăzute în punctul Câmpia Turzii-centru, valori de 65,4 dB.

Clujul are strategie, dar nu interesează pe nimeni

Pe website-ul Primăriei Cluj-Napoca există un plan de acțiune pentru combaterea poluării fonice, realizat în 2017 de către firma Enviro Consult s.r.l.. În acesta, absolut inexplicabil, s-a decis ignorarea poluării fonice produsă de avioane. S-a luat însă în calcul traficul rutier, cel feroviar și activitatea industrială. Cu toate acestea, pe majoritatea arterelor s-au constatat depășiri ale valorilor legale. Ținta de atins, potrivit planului, era de 65 db, în loc de peste 75.

Planul scoate în evidență efectele poluării fonice: disconfort, deranjarea somnului, afectarea auzului, factor de intensificare a bolilor mentale, afectarea procesului de învățare. Compania a propus mai multe soluții de reducere a zgomotului. Iată câteva:

• dezvoltarea transportului în public prin modernizarea parcului auto și a tramvaielor;
• creşterea suprafeţelor pietonale din interiorul oraşului;
• realizarea unor parkinguri în mai multe cartiere din oraș;
• dezvoltarea pistelor de biciclete; 
• implementarea sistemului de închiriere a bicicletelor în regim self-service (ClujBike)
• fluidizarea traficului prin realizarea de sensuri unice; 
• schimbarea stratului de uzură pe mai multe străzi. 

Strategia nu vorbește deloc despre Untold, care poluează fonic foarte puternic; ce-i drept, doar patru zile pe an. AICI strategia.

Principalele surse de poluare sonoră

La nivelul județului Cluj se menține expunerea la niveluri ridicate de zgomot, cauzată îndeosebi de traficul rutier, traficul aerian și feroviar, lucrările publice, care sunt considerate principale surse de poluare sonoră din mediul înconjurător, ceea ce poate conduce la o serie de tulburări mai mult sau mai puțin evidente, dar importante pentru starea de sănătate a populației.

În perioada analizată, 2014-2018, în evoluția nivelului de zgomot în județul Cluj, atât pentru străzi de categoria tehnică II, cât și pentru cele de categoria tehnică III s-a remarcat o tendință crescătoare, aceasta fiind îngrijorătoare datorită valorilor înregistrate care depășesc constant nivelele de zgomot maxim admise conform standardelor în vigoare.

Ce măsuri se pot lua

Măsurile privind menținerea și îmbunătățirea calității aerului specificate în documentele strategice elaborate la nivel județean, anume Planul de menținere a calității aerului în județul Cluj – perioada 2017-2022, Planul de calitate a aerului pentru municipiul Cluj – Napoca: perioada 2018-2022, Strategia de dezvoltare a județului Cluj pentru perioada 2014-2020, Planurile de mobilitate urbană durabilă Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Turda, Dej PMUD (2016-2030) nu sunt integrate în planurile urbanistice (PUG-uri); există doar obligativitatea realizării studiilor privind efectele asupra mediului pentru fiecare PUG elaborat, prin care, în esență, se propun măsuri de îmbunătățire a calității aerului și se analizează efectele posibile ale implementării specificațiilor PUG-ului asupra acestuia.

Citește și acest articol: Drumul care își depășește capacitatea cu 250%. Se propune (din nou) tramvai