Modalitate nouă de alegere a directorilor de școli. Ministrul scoate din joc inspectoratele, dar și elevii sau părinții
Una dintre cele mai importante știri ale începutului de an mi se pare aceea că directorii de școli ar urma să fie aleși prin vot de către profesori. Bun, încă nu e ordin de ministru, dar abordarea este interesantă și promițătoare. Iar faptul că această gândire este emisă de noul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, îi oferă unele șanse de împlinire.
Ne întoarcem în 2016. Pe atunci, ministru era Adrian Curaj. N-am mai auzit nimic despre domnia sa. Ministrul a avut curajul să îi pună pe directorii de școli să dea concurs pe post. Pe cât de nobilă a părut ideea acolo sus, în vârful Educației, pe atât de prost s-a rostogolit ea jos, la firul ierbii. Concursurile au fost organizate de inspectoratele școlare, care au făcut simulacre. Cine trebuia – din motive politice, de prietenie sau alte combinații – a rămas în funcție. Sau a folosit acest prilej să urce în ierarhie. Îmi amintesc și acum că un profesor cu rezultate excelente la olimpiade a fost descalificat pentru niște motive puerile.
Directorii dau ritmul unei școli și, din păcate, mulți dintre ei le țin pe loc. Se mulțumesc cu niște beneficii despre care știe toată lumea, mai puțin DNA: atenții la formarea clasei pregătitoare, la stabilirea diriginților, la repartizarea profesorilor de la anumite clase, chiar și la alegerea sălilor etc. Cu niște soft-uri, toată mizeria aceasta s-ar curăța, e fix atât de simplu. Dar vrea cineva?
Mandatul obținut în 2016 s-a încheiat, dar pandemia i-a menținut pe directori în aceleași scaune. Iată, în 2021, ar urma ca directorii să fie aleși de profesorii cu normă întreagă, dacă e să-l credem pe Cîmpeanu. Ar fi scoase din joc inspectoratele școlare, conduse toate de politicieni. Deja mă întreb cum se va putea perverti un asemenea demers. Suntem în România, o procedură corectă și transparentă pare film SF. Mă mai întreb și care este motivul pentru care ministrul nu i-a inclus în propunerea sa pe reprezentanții elevilor și ai părinților.
O spun de câte ori am ocazia: școala este despre elevi, nu despre profesori sau directori. Clientul, beneficiarul, cum vreți să îi spunem, el trebuie să fie mulțumit. Nu în sensul de a primi note mai mari și motivarea absențelor, ci de a vedea un plan de management, implicare, dorință și capacitate de a moderniza școala și predarea.
Și apropos de modernizare. Îndrăznesc să spun că e nevoie ca în Educație să ia decizii oameni cât mai tineri. Sub 40 ar fi perfect. Elevii care sunt acum în clasa I se vor insera în câmpul muncii după 2030 și ar trebui ca școala să îi pregătească pentru viitor. Sunt studii care ne spun că majoritatea meseriilor actuale vor fi înlocuite cu unele pe care abia dacă ni le putem închipui acum. Mai sunt blănari, dactilografi, telefoniști, lustragii? Au dispărut, iar așa se va întâmpla și cu anumite ocupații din prezent, dar mai repede. De aceea, e nevoie de manageri tineri și vizionari în învățământ. Le vor da votul lor, unor asemenea oameni, majoritatea colegilor cu normă întreagă? Aș paria că nu; și-ar complica inutil existența.