Ministrul Mediului a găsit curățenie și aer curat. “Este un contrast uriaș între Cluj și alte municipii din țară”

Autor  Ionel Lespuc   în       1 year în urmã     1077 Vizualizări.  

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, și primarul Clujului, Emil Boc, au susținut marți o conferință de presă comună, în care au anunțat semnarea unui nou proiect: „Rampă temporară dezafectată, comunitate clujeană protejată”(RTD-CCP) implementat prin programul „Mediu, adaptare la schimbările climatice și ecosisteme” (RO-Mediu) – Apelul 2 – ”Măsuri de reducere a contaminării cu substanțe periculoase în depozite municipale temporare”.

12.308.750

de lei este valoarea totală eligibilă a proiectului. Din aceștia, 10.462.437,50 lei (85%) reprezintă suma acordată prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European SEE 2014-2021, iar1.846.312,50 RON (15%) reprezintă finanțarea de la bugetul de stat prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

“Este un proiect de valorificare a deșeurilor într-o manieră inovatoare. De eliminare și valorificare. Ne ajută să diminuăm cantitatea de deșeuri provenite din rampa temporară pe care o depozităm în centrul de management integrat, ceea ce înseamnă că ducem mai puțin în CMID. Este un câștig pe toate planurile, pentru că este un proiect ecologic, inovator și este un model de bună practică”, a spus Emil Boc.

“Mereu constat diferențe între Cluj și alte orașe din țară, nu vreau să aduc în discuție Bucureștiul, un contrast uriaș privind protejarea mediului la Cluj și lipsa acestor măsuri în alte municipii din țară. Fără doar și poate, Clujul poate fi un exemplu pentru toată țara”, a spus Tanczos Barna.

Tanczos a lăudat starea străzilor din Cluj, curățenia, aerul și preocuparea administrației de a oferi alternative la transportul cu mașina personală.

“Am apreciat Clujul pentru modul unic în care se ocupă de mediu. A venit cu programe pentru copii, pentru cei care vor să meargă pe jos sau cu bicicleta, Primăria a oferit posibilitatea celor care doresc vinerea să folosească transportul în comun, sunt bune și aparatele care oferă bilete de transport în comun contra peturi, eu le-am testat în fabrică, se produc în România”, a subliniat ministrul, la Cluj.

Tanczos a enumerat și sumele contractate de autoritățile clujene:

200

de milioane de lei, finanțări din PNRR pentru rețele de apă și canalizare, doar pentru județul Cluj, prin Compania de Apă Someș și autoritățile locale.

40+20

de milioane de lei au accesat administrațiile din Săcuieni și Mărișel, cu comunități sub 2.000 de locuitori; sunt comunități aflate la prima finanțare din fonduri europene.

30

de milioane de lei contractate de UAT-urile din județ pentru depozitare voluntară a deșeurilor mari, “o alternativă la fotoliile și pantofii și textile aruncate în natură”, a spus Tanczos.

30

de milioane de lei pentru autoritățile din județul Cluj pentru “insule ecologice digitalizate”. Din aceștia, 18 milioane de lei vor ajunge la Cluj-Napoca. “Este un pas spre digitalizarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor, cel mai îndrăzneț proiect de acest fel din țară, doar sectorul 6 a mai depus ceva similar”, a explicat ministrul.

27

de milioane de lei pentru o platformă de depozitare voluntară, care va avea și capacități de tratare primare. “Tot ce se poate composta se va face pe acea platformă, cetățenii vor avea un centru civilizat pentru deșeurile care nu sunt ridicate de salubrist”, a precizat Tanczos Barna.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.